Acum 6 ani
R.R. (Martin vs Tolkien)
M-am intalnit prima data cu universul lui Martin acum cativa ani, din intamplare. Citisem multe carti din seria Nautilus a Nemirei, asa ca un titlu nou mi-a atras atentia. Citatul de pe spatele romanului, "inceputul detronarii lui Tolkien" m-a convins sa cumpar primul volum al seriei Cantec de Gheata si Foc (denumit in continuare pe scurt ASOIAF), si anume Urzeala Tronurilor (in original: A Game of Thrones).
Lectura am terminat-o destul de repede si la finalul ei am inceput sa cred si mai mult citatul mentionat... Iar acum sunt cu sufletul la gura asteptand aparitia celui de-al cincilea volum din serie, mult-asteptatul Dans al Dragonilor (A Dance with Dragons)
Recent, pe blogul editurii Nemira, Ionut a lansat o provocare la adresa acelui citat. Este Martin in masura sa il detroneze pe Tolkien? In ce tabara se plaseaza cititorii?
Argumente pro si contra sunt multe.
Tolkien este indiscutabil creatorul genului, piatra de capatai a Fantasy-ului asa cum il cunoastem azi. Operele sale se desfasoara in jurul legendelor si miturilor europene, cu preponderenta a celor scandinave, iar autorul are un talent deosebit in crearea lumilor imaginare si a personajelor de basm.
Pe de alta parte, Martin vine (la momentul scrierii primului volum din ASOIAF) cu un vast bagaj preponderent SF (a participat la crearea catorva din episoadele serialului SF "Zona Crepusculara"). Majoritatea scrierilor sale sau antologiilor editate se inscriu mai degraba in genul SF decat Fantasy, dar talentul sau vine sa suplineasca aceasta diferenta.
Tolkien se bazeaza mult pe elemente "clasice" ale fantasticului: binele invinge de cele mai multe ori raul, personajele fantastice au trasaturi bine definite si actiunea este deseori liniara si suficient de previzibila (cei buni trebuie sa salveze lumea de la distrugere, invingandu-i pe cei rai). Martin creaza o lume fantastica "moderna", as spune eu, pornind de la firea reala umana. Personajele sale sunt de cele mai multe ori "duale", pentru ca la urma urmei, binele si raul sunt aspecte relative... Foarte putine personaje sunt creionate avand preponderent trasaturi clare (bune sau rele) si de cele mai multe ori asta le aduce sfarsitul. Actiunea are dese rasturnari de situatie iar stilul povestirii este unul modern, presarat la fiecare capitol cu finaluri care te lasa cu sufletul la gura si cu dorinta de a citi mai departe.
Tolkien reuseste sa creeze un cadru de basm perfect. De la descrierea personajelor, a locurilor si istoriei, pana la crearea unui limbaj, a unei religii sau credinte, opera sa (in speta Stapanul Inelelor) este o intreaga lume creata. De partea cealalta, insusi Martin a admis intr-un interviu ca a creat din lumea ASOIAF doar elementele de care avea nevoie. Ce este interesant la Martin e ca lasa totusi impresia unei lumi create special. Adica, avem si aici parte de descrieri ale personajelor, ale locurilor, ale istoriei Westeros-ului, chiar limbaje, religii si asa mai departe.
Daca la Tolkien intalnim la aproape fiece pas elfi, orci, dwarfi, goblini si alte creaturi fantastice, la Martin avem parte de magie, lupi stravechi, uriasi, morti vii si dragoni, dar intr-o doza care te face sa vrei mai mult.
Wikipedia clasifica ambele opere, atat Stapanul Inelelor al lui Tolkien cat si Cantec de Gheata si Foc al lui Martin, in categoria Fantasticului Medieval, ceea ce cred ca este cam singurul punct comun al celor doua opere.
Personal, singurul criteriu care ma face sa inclin balanta in favoarea lui Martin este acela ca fantasy-ul lui este unul "modern".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 pareri:
M-am apucat sa-ti scriu un comentariu, dar pana la urma am postat direct pe blogul Nemira...
dar il pun si aici, poate ei nu mi-l aproba :))
*** Nu am citit Tolkien, doar am vazut filmul.
Era inevitabil ca GRRM sa fie comparat cu Tolkien, dar nu pot spune ca Martin l-ar detrona. Ii sta aproape, sunt paraleli :)
Ceea ce a facut Tolkien pentru cititori si scriitorii care l-au urmat e incomensurabil.
1) A adus mitologia in atentia publicului, a dezgropat orcii, elfii si alte creaturi, le-a dat personalitate, a creat relatii intre ei si i-a apropiat inimii cititorilor.
Nu-i usor sa iei mitologia si s-o faci interesanta SI pentru adulti.
2) S-a incumetat sa scrie o gramada de pagini - cate carti, pe vremea lui, erau asa intinse? Voluminoase, totusi coerente. Personaje secundare carora li se dedica cate un capitol. Cateva lumi total opuse (taramul orcilor fata de al "piticilor") zugravite realist si detaliat.
3) Povestea Binelui care triumfa impotriva Raului, desi, sa fim atenti, oricand Raul se poate intoarce (prin neatentia/lacomia oamenilor buni - vezi Bilbo Baggins).
4) O alta morala a cartilor e propovaduirea tolerantei (oameni si elfi si alte creaturi traind in buna intelegere) si increderea in capacitatea oamenilor (sau creaturilor) de a evolua si de a se schimba.
Tolkien e un optimist.
GRRM, pe de alta parte, e un pesimist (realist incurabil?). Nu manuieste mitologia asa bine (el e mai pe SF, mai pe Hrangan, eco-arca etc.), deci nu s-a aruncat pe prea multe fiinte magice. A compensat cu numeroase personaje umane, puse intr-o gramada de ipostaze.
In afara de Joffrey (care e infantil si infatuat), nu exista personaj bun sau rau. Exista personaje colorate. Nu evolueaza in bine sau in rau, doar incep sa fie prezentate SI in bine sau rau.
Martin nu e tolerant si nu crede in capacitatea oamenilor de a se schimba - in carti nu se inteleg nici fratii, d-apai Nordul cu Sudul.
Foloseste limbaj tare, deci cartile nu-s prea recomandate copiilor, insa pentru adulti sunt un deliciu.
Asadar, punctele tari ale lui Martin sunt:
1) personajele - bine creionate in diverse nuante. Niciunul nu e unidimensional (in opozitie cu hobitii sau orcii, de ex.)
2) intriga complexa, mai complexa decat la Tolkien, oricat de greu ar fi de crezut (si a facut folosind doar oameni si 3 dragoni+un lup stravechi)
3) curajul de a-si ucide eroii (!!), si de a o lua de la capat cu alte personaje.
Curajul asta poate reprezenta moarte curata pentru unii scriitori, dar GRRM se tine tare. Imi aminteste de Frank Herbert care i-a ucis pe Alia si pe Paul si TOTUSI a continuat Dune si fara ei.
Prin prisma punctelor tari, eu nu vad cum ar putea Martin sa-l detroneze pe Tolkien. Sau invers. Fiecare e cu felia lui - Tolkien se adreseaza tuturor varstelor, GRRM e mai pentru adulti (un adolescent ar putea fi cam dezamagit de lipsa moralei din oamenii ASOIAF).
Singurul punct tare in care se "intersecteaza" ar fi personajele - memorabile si complexe la amandoi. Un punct in plus lui Martin pentru realismul cu care priveste defectele umane. Deci, sunt paraleli :)
Martin este un scriitor complet... scrie unul dintre cele mai bune romane de fantasy fara a fi un scriitor de f.
mie mi-a placut "Week-end in zona de razboi"..
Tolkien scrie un simplu basm, singurele sale merite sunt talentul de povestitor si inventarea mitologiei. Dar ca poveste, e extrem de slab. Nu e pic de suspans in cartea aia. Toata galagia a venit dupa film, care a atras atentia prin atmosfera, creaturi si actori. Pana la film, nu il baga nimeni in seama pe Tolkien, cel putin in Romania.
Martin rescrie istoria intr-o lume fantastica. Cartea e mult mai profunda, in primul rand ptr. ca e credibila. Din pacate si el a luat-o la vale in ultima vreme, riscand sa faca ce fac si serialele de la televiziune, adica sa lungeasca povestea pana o dilueaza de tot.
Nu mi-a placut Tolkien absolut deloc, si dupa Hobbit si Stapan am abandonat, desi am acasa Silmarillion si celelalte. Am fost mare fan Martin, numai ca m-a dezamagit de la Festin incoace. Incep sa cred ca nu exista fantasy cu adevarat bun. Herbert ramane singurul care si-a facut treaba ca lumea in transpunerea unei lumi medievale fantastice.
Robert
cert este ca cel putin in ultima vreme sunt mai multi fani ai lui Martin decat ai lui Tolkien...
@ Robert: Herbert Rulz!
Cand spui Tolkien nu spui doar Stapanul Inelelor, ci Legendariumul Lui Tolkien care este cladit pe o povestire ce are la baza peste 3000 de ani, asa ceva nu poate fi inlocuit sau cel putin comparat.
Cert este ca esti cam mincinos :) si ca ai vrea tu ca Martin sa aiba mai multi fani, dar imi pare rau prietene, anii spun totul, Tolkien face legea cand vine vorba de fantastic, si aceasta lume a fantasmelor, in care intalnesti troli, vrajitori si magie, asta e adevarul.
Nu am citit aceasta poveste a lui Martin si nici nu am de gand, si nu pt ca imi e frica de faptul ca imi va scadea moralul, dar pt ca stiu ca Tolkien e de neinlocuit si de necomparat, fratilor, fara suparare, dar bagati la cap, ce a facut J.R.R.Tolkien nu poate fi egalat, nu poti sa compari o poveste ca a lui Martin cu ce a facut legendarul Tolkien.
"cert este ca esti cam mincinos" - chiar as vrea sa stiu unde am aratat asta, mie mi-a scapat...
@anonim, @anonim si @anonim (nu-i asa ca e frumos sa ne ascundem dupa un nume generic?)
dragilor, cred ca v-a scapat esentialul acestei postari.
Eu scriu aceste postari pt ca vreau sa iti demonstrez tie si celorlalti care afirma ca Martin e mai bun ca Tolkien, ca nu este asa, e chiar absurd sa incerci sa faci comparatie intre cei doi scriitori, ma deranjeaza faptul ca toti care va ganditi la Tolkien va ganditi la Stapanul Inelelor doar pt ca a fost facut un film pe baza povestii. Razvan.
Stapanul Inelelor e doar una dintre cele Trei Mari Ramuri Ale Legendariumului, pe langa Silmarillion si Hobbitul, si pe langa acestea mai sunt inca multe volume povestite in cele mai mici detalii, pt ca cei care inca sfideaza ceea ce a facut Tolkien cat timp a trait, sa isi dea seama ca Martin e un scriitor care nu poate ajunge la o asemenea performanta.
Incearca sa demonstrezi în alta parte. Daca nu poți înțelege un punct de vedere, poate ar fi bine să îți faci un blog al tău...
Trimiteți un comentariu