Caught by the torrent of life

BookDepository 24h offer!

2012-02-02T07:20:00.000+02:00

The SUPEROFFERS from BookDepository are BACK!
ONLY on 2nd of February! (starts at noon GMT)
Be quick!

2012. The energy.

2012-01-01T22:21:00.001+02:00

Cello for Christmas

2011-12-25T12:02:00.001+02:00

via UglyBadBear

Goodies (GoodReads Choice Awards)

2011-12-12T09:55:00.000+02:00

It's not long since I joined one of the best book-readers social site (and not only), GoodReads. Some of the reasons for which I joined the GoodReads community were getting to have a visual representation of how many books I read, exchanging book impressions with other felow readers, keeping in touch with news about books being published around the world and, later, when I became a GoodReads Librarian, keeping the world informed about books from Romanian Authors.

Recently, GoodReads has conducted a poll about favourite books of 2011 and some days ago the voting has brought us the winners.

Best Fantasy Award category was won, as many might have suspected, by the long awaited A Dance with Dragons, the fifth book of A Song of Ice and Fire series by George R.R. Martin. No much surprise there :D

Best Science Fiction was voted Stephen King's 11/22/63, which I'm looking forward to read, having seen some interesting reviews.

Best Historical Fiction was awarded to Paula McLain's The Paris Wife, while Best Fiction was selected to be Haruki Murakami's 1Q84(another work that I'll definitely be reading)

Winning the categories of Best Young Adult Fantasy and Science Fiction and the overall Favourite Book of 2011 was Veronica Roth's Divergent. On one hand it is quite interesting that a Young Adult book has won the Favourite book of the year Award, yet looking back to 2009 and 2010, there should have been no surprise at all. Both previous years Favourite Book were Young Adult Fantasy - Hunger Games books by Suzanne Collins.

If interested for more than Science Fiction and Fantasy, check out the full list of winners of the 2011 GoodReads Choice Awards.

Ce mai citim azi (editia de toamna, 2011)

2011-11-30T00:15:00.005+02:00

... sau cu alte cuvinte ce impresii mi-a lasat Gaudeamus 2011.

Pe scurt: impresii triste, mohorate ca vremea de afara, dar cu luminite la capatul tunelului.
Mohorate in plan SF: foarte putine noutati, multe re-editari, si mai multe amanari.

De la Millennium Books aveam multe asteptari:
- Galileo (numarul 4, zice-se ca va aparea in decembrie)
- Glen Cook - aflam ca traducatorul seriei are totusi niste oferte mai interesante in alte parti.
- John Scalzi - imi aduc aminte niste zvonuri cum ca ar fi trebuit sa iasa atat Zoe's Tale cat si The Sagan Diary. N-a iesit nici una, nici alta.
- Abatia - ei, da, numai pentru cartea asta si a meritat sa fac un drum la Gaudeamus. Detalii mai tarziu, dupa ce o sa citesc intregul omnibus
- de Horia nu am reusit sa dau sa ma laud ca ii pun carti (de la Millennium) pe GoodReads, nici pe Nicu nu l-am gasit sa ii multumesc pentru hardcover-urile de la Nemira (am castigat un concurs la el pe site), dar m-am intretinut cateva minute cu Bebe si Michael Haulica, timp in care Dan Dobos scria de zor autografe. Ca nu am luat doar Abatia, ci si DemNet, pe care deja o citesc (review mai incolo, ca am o mica vacanta).

De la Nemira, pe de alta parte, marea asteptare (si cu siguranta nu numai a mea) era Dansul Dragonilor din seria ASOIAF. Ma rog, nu mai era asteptare, pentru ca Nemira anuntase deja ca volumul va aparea in decembrie. O alta "asteptare" era si varianta paperback pentru acelasi volum, asteptare care din unele comentarii de pe blog lasa de inteles ca o sa apara undeva prin ianuarie-februarie.

Cum iar am reusit sa ajung la targ cu buget redus, ultima asteptare venea de la Tritonic, urmatoarea carte din seria Women of the Underworld - nu de alta, dar le am pe primele doua, si-s faine :D

Ziceam la inceput ca e si o parte luminoasa, care nu inseamna doar Abatia lui Dan Dobos in format hardcover omnibus, si nici aparitiile de dupa targ:
- ca si pana acum, multe edituri
- multa diversitate (se poate spune asa?) - carti despre ce vrei si ce nu vrei (nu intru in detalii, ca nu am bantuit prea mult pe la targ)
- lucruri interesante: Polirom, Paralela 45 - Melcul pe povarnis de Strugatki si ceva carti cu, pentru si despre copchii
- nu am trecut pe la RAO, Humanitas, si altele, pentru ca pur si simplu nu am avut timp. Si nici bani, asa ca nu am vrut sa imi fac sange rau.

Pe scurt, la nivel general, targul pare sa fie un succes (in conditiile in care "criza" se simte in continuare in domeniul cartilor - de orice specialitate), poate mai mare decat Bookfest - sau poate doar ii percep eu promovarea la un alt nivel. Din punct de vedere strict personal, targul asta se putea tine bine-mersi in decembrie. As fi avut mai multi bani la dispozitie, si cu siguranta mai multe noutati.

Cu ce m-am intors? Iaca:

Drive Safely

2011-11-15T21:25:00.001+02:00

M-am hotărât să scriu acest post în urma participării la unul din cele mai interesante cursuri pe care am avut ocazia să le "prind" anul acesta. Activând într-o multinaţională apare deseori oportunitatea de a participa la diverse training-uri, cursuri, workshop-uri şi alte cele, fie ele denumite în engleză sau română.

De cele mai multe ori astfel de cursuri care vin "din partea companiei" sunt fie fade ca prezentare sau conţinut, fie axate pe aspecte importante pentru companie; în acest ultim caz depinde doar de impactul conţinutului cursului asupra muncii de zi cu zi să facă participarea interesantă sau doar pierdere de vreme.

Mai rar, sau poate mai nou, companiile oferă angajaţilor cursuri care nu influenţează direct productivitatea sau eficienţa la locul de muncă, cum ar fi un curs despre conducerea preventivă. Nu a companiilor sau angajaţilor, ci la volan.

Ah, dar eu conduc de 10 ani! Sau de 20, sau de 30, veţi spune. Nu am nevoie de aşa ceva. Ei bine, niciodată nu e prea târziu să înveţi ceva nou, să îţi confirme cineva un lucru pe care l-ai învăţat din experienţă sau pur şi simplu să primeşti informaţii din domeniu. Şi sunt sigur că un astfel de curs ar trebui să fie obligatoriu pentru şoferii din Bucureşti (dar nu numai).

Ţinut de echipa SkopSolution, cursul de conducere preventivă la care am luat parte acum vreo două săptămâni mi s-a părut, aşa cum spuneam şi la început, unul din cele mai interesante cursuri la care am participat, cel puţin anul acesta.

De ce? Aici am mai multe motive:
- unul ar fi acela că am aflat informaţii noi.
- evident, nu puteau lipsi lucruri pe care le ştiam cumva intuitiv, explicate mai "tehnic", să zicem
- prestanţa prezentatorului, care este foarte importantă în general la o prezentare sau curs de acest fel
- partea practică, poate cea mai faină din toată desfăşurarea.

Evident că pentru a avea o prezentare de succes trebuie să ai un conţinut care să atragă atenţia şi să ştii să îl prezinți. Să știi să transmiți mesajul cât mai clar către participanți. Dar oricâtă teorie s-ar discuta, mai ales la un curs despre cum să conduci o mașină, nimic nu are un impact mai puternic decât punerea în practică.

Din partea teoretică aș putea menționa multe aspecte. Unul ar fi să vă îndemn, oricât de experimentați vă simțiți la volan, să dați din nou un test grilă din cele date la examenul pentru permis. Știți că pentru a promova trebuie să aveți minim 22 puncte corecte din maximul de 26. Ei bine, vă provoc să dați un astfel de test și să luați mai mult de 21. Care a fost maximul luat de cineva din grupa din care am participat. Grupă în care majoritatea erau șoferi de cel puțin 5 ani...
Tot din aspectele teoretice ar face parte și cum să îți reglezi oglinzile exterioare, sau cum să minimizezi consumul de carburant, sau cum lucrează ABS-ul și alte prescurtări, sau ce se întâmplă cu airbag-urile, centura de siguranță, șoferul și pasagerii în cazul unui impact.

Mult mai practică și mai de impact mi s-a părut menționarea caracteristicilor cauciucurilor. Ca exemplu, am calculat care este suprafața de contact dintre mașină și asfalt. Pentru cauciucuri de 225 (destul de mari - mașina mea are de 195), după ce am scăzut golurile datorate striațiilor și altele, am ajuns undeva la aproximativ 80 cm2. Pentru o roată, e drept. Dar data viitoare când goniți cu 130km/h pe autostrada umedă, gândiți-vă că o foaie A4 are 623 cm2. De 30 de ori mai mult.

Așa cum spuneam, secțiunea cea mai frumoasă a cursului a fost cea practică. Unde ne-am dat cu mașinile într-un mod organizat. Unul din experimentele încercate a fost următorul: treci printr-o "poartă" formată din 2 conuri, cu 30km/h. Și frânezi la maxim, frână de urgență, să intre ABS-ul. În locul in care ai oprit se pune un balot de polistiren. Și reiei experimentul cu 40km/h. Nu vă puteți imagina cât de puternic zboară balotul de polistiren. La o frână de urgență la 40km/h. Voi cu cât mergeți prin localități?

În fine, de discutat se pot povesti multe. Cert este că a fost unul din cele mai interesante și de impact cursuri la care am participat anul acesta și merită promovat. Din câte știu deocamdată este accesibil în principal companiilor, dar cât de curând va deveni disponibil și pentru persoanele fizice.

Violin

2011-11-14T00:25:00.000+02:00

You can always start with one Violin.

Just imagine.
The magic starts on an ice-skating ring. Turn the fantasy into passion.
Let your soul free by the bonfire of the caravan. Or dance barefoot on the green fields.
And when you think you've found the purest form of love, just let it slip into something more comfortable... the passion of the suburbs...

Time for a cold shower...
And that was one Violin. The One and Only Edvin Marton and his Stradivarius.

After listening to all the classical music, or re-interpretations of classical music, you may want something different.

And you have some choices. First, maybe you'd like to keep the Violin.
Keep the violin but rebel and add not just an orchestra, but rock. Symphonic Rock.
It's not new. But it sure looks and hears good!
First, you take the magic of mathematics and the reasoning of the old. Give it proper attitude...

... and then bring out the teen spirit in you! Show yourself, smooth criminal!
Or is it a pirate you are?
David Garrett, the fastest Violinist in the world.

Ok, maybe violins are too much for you.
Then have a duel. There should be only one smooth criminal, but what happens when two aspire for the position?
For Croatians Luka Sulic and Stjepan Hauser, the world is not a stage, the world is a jungle. Welcome to the Jungle.
A cello is deeper than a Violin, but 2 Cellos?

Or you would prefer a tad of Jazz with your violin?
Would that open the Doors? Ahh, Riding the Storm...
How about some Beatles?
What if you mix it up with just a spruce of the Balkans? Or a bit more?

Drive

2011-10-26T20:44:00.006+03:00

A trecut un an (si vreo doua zile) de cand imi conduc masina proprie.
Intr-un an am reusit sa consum 947 de litri de benzina care m-au costat cam 5000RON, adica aproximativ 5.3RON/l.
Am parcurs 12.333km, ma asteptam sa trec de 10.000, eram sigur ca nu voi ajunge la 15.000.
Aproximativ 7,68 l/100km, aproximativ 1000 km/luna. Undeva la 40RON/100km.

O fi bine?

Pe langa asta, ar mai fi cheltuieli "auxiliare".
Luat cauciucuri de iarna, 4 bucati la 1140RON. Presupunand ca ma tin 5 ani (5 ierni), asta ar insemna 228 RON/an in fiecare an. Evident, in primul an o sa simt impactul cel mai mare, dar pentru calcule o sa impart suma in mod egal.
Inlocuire cauciucuri iarna/vara: 2x65RON adica 130RON pe an.
Prima revizie 524RON - 65RON (am schimbat si cauciucurile, dar aceasta a treia schimbare ar trebui sa intre in al doilea an de folosinta) inseamna 459RON.
Asigurari: CASCO 2400RON (aprox), RCA 500RON (aprox), rovinieta 120RON (aprox)
Asta ar insemna 3837RON cheltuieli sa zicem indirecte. Adica... putin peste 30RON/100km.

Wow. 70RON la suta de kilometri. la o medie de 1000 km/luna, asta inseamna 700 RON cheltuiti in fiecare luna. Ba e putin mai rau, pentru ca nu cheltui 700RON in fiecare luna, ci mare parte din toate cheltuielile enumerate mai sus le platesc intr-o singura luna. Oricum, aproape jumatate din suma asta se duce numai pe lucruri... as spune inutile, dar vorba aia, daca nu le ai, e de rau... (asigurari, cauciucuri)

Eh, acum parca mi se pare ok costul ala de 40RON/100km pentru combustibil... :D

KSOD, Windows 7 (Solved!)

2011-10-22T09:51:00.000+03:00

I would have not known about this issue that seems to affect quite a lot of the Windows 7 and Vista users, had I not encountered it myself the other days. If BSOD, the Blue Screen of Death is more widely known and causes are being addressed (more or less), the KSOD, or blacK Screen of Death is less encountered and causes I would say are still to be identified. Affected Operating Systems are, from what I've come across the internet, Windows 7 and Windows Vista.

There seem to be two manifestations of KSOD, I would call them BLP and ALP, the Before Logon Page and After Logon Page. These names come from the actual moment of getting a KSOD.

A) ALP takes place after you have passed the Logon Screen and implies you are actually able to logon to your account. The mainly spread symptom is that you logon to your account, yet right after that your screen goes blank and explorer.exe does not actually start, so you can not see your desktop. Now, logging on gives you access to Ctrl-Alt-Del and Task Manager, and the solution that seems to do the trick is to start or restart your explorer.exe. Or you could restart in safe mode with networking and start using the internet to find a solution. Because that is possible

B) On the other hand, BLP, the KSOD that I encountered, happens before the logon page, and the symptoms are: after the Windows splash screen, you get to the "Press Ctrl-Alt-Del to Logon" screen, but when you press that key combination, nothing happens. Oh, wait, you just get a blank screen, with a "live" cursor, which you can move around. And that's it. No Task Manager is available. Nothing is available except restarting your computer and getting to the same point. Restarting in Safe Mode doesn't get you anywhere, in fact no F8 option gets you beyond the Logon Screen (except the "Repair your computer" option - or whatever it is called - we'll talk about this a bit later).

Well, if your black screen of death appears before the logon page, i.e. you can not logon to your account, it's time to pay your computer geek friend a visit and start reading Google results. A lot of them, since the solution I encountered happened some 10 pages (of Google Search results) later. And since it took me about 6-8 hours, I really think I should share it with whoever stumbles across the KSOD.

As I have stated before, the cause is still not completely identified, so the things I'll present may or may not solve your particular problem.

Of course, solutions that will work nevertheless, are to reinstall the operating system (and losing all your settings), or to format and then reinstall (in which case you also lose data). Before getting that extreme, here are some tips that might save your data:

0) Before everything: some of the actions below will require a command prompt. If you're having BLP KSOD, a good way to get to a command prompt is to press F8 during booting up and selecting Repair your Computer option. That will get you to another list of options, one of which is starting a command prompt. It should also be ok if you can hook your HDD in another computer (a tad difficult with notebook HDDs)

1) some people have had issues with the win event logs. You can try deleting or renaming the folder C:Windows\System32\Winevt\Logs. You should be able to get there using the command prompt.

2) Win 7 "Repair your Computer" action gets you to a list that includes something like "Start-up Repair". Try running that and see what you get. It didn't work for me.

3) Along with the Startup Repair option, you can also see the System Restore option. Try that one. It should work, if you have a recently created Restore Point. Not the case for me.

4) The one thing that actually did the trick in my case was a registry restoration. Here's the details:

- get to command prompt.

- navigate to c:\Windows\system32\config

- here you should see a file called SOFTWARE if you're using Win7, and also a software_previous file if you're using Vista.

- if you don't see a software_previous file, check the path: C:\windows\system32\config\RegBack and see if there's a SOFTWARE file in there as well. If there is, then:

- the file in RegBack is your backup. Check the timestamp and decide if you're going to use this.

- in my case the file was 8 days older than the "current" file, so I went ahead

- simply replace the SOFTWARE file in [..]\config with the one in [..]\config\regback

- or, rename SOFTWARE_PREVIOUS to SOFTWARE.

There is much more info on the internet about this, and all the cases of KSOD are quite dissimilar. My guess is that it happens after installing some new software, button-resetting your computer and somehow have Win 7 perform a lockdown on the registry set.

If the tips I provided don't solve this, keep looking on the internet - there's a lot of reading to do. Although, if you don't get to the bottom of it within 15 pages of Google Search results, or it's taking more than one-two days.... you should reinstall...

Where I found the solution that worked for me: Marc Gregoire's Blog

Songs | Reco of the week | John Legend - Save Room

2011-10-18T23:07:00.000+03:00

sounds nice...

Preschimbare carte identitate

2011-09-08T19:51:00.001+03:00

... sau ce mai face Politia Romana.

Ok, sunt rau, e vorba de serviciul de evidenta a populatiei, nu de toata politia romana... :D

Oricum ar fi, tot fain ii.
In viata fiecaruia se intampla la un moment dat sa vina acele clipe magice in care iti dai seama ca va trebui sa petreci cateva alte clipe (mai multe, chiar) pentru a face rost de o bucatica de carton plastifiat si o bucatica de carton mai slab calitativ si plastifiat numai pe o parte.
Cartea de identitate si cartea de alegator. Commonly known as... buletinu'

Trebuie sa recunosc, fata de alti ani (si fata de alte acte, pentru ca buletinul l-am mai schimbat doar odata, acum 10 ani), anul acesta ostilitatile au decurs in parametrii normali (ori m-am obisnuit eu cu parametrii lor, ori chiar s-a miscat ceva, nu mult).

Ei bine, iata cum se intampla in anul de gratie 2011 preschimbarea buletinului in Bucuresti. In caz de expirare. La prima vedere, lucrurile par simple. Teoretic ar trebui sa ma prezint la serviciul de evidenta a populatiei, sa predau vechitura, sa mi se faca poza si apoi sa primesc buletinul. Ideal ar fi sa se intample toate astea in aceeasi zi. Dar nu exista ideal, iar realitatea e in felul urmator:
(cele mentionate se aplica pentru Bucuresti, sectorul 3, in caz de expirare a buletinului)

program primire documente: 8:30 - 12:00 si 14:00 - 17:30, plus minus vreo juma' de ora ca nu m-am chinuit sa retin foarte bine. Macar programul e de luni pana vineri, mai putin vineri dupa-masa.
program eliberare documente: 12:00 - 13:00, luni - vineri
documente necesare: (acum incepe distractia)

CI si CA vechi
Cerere preschimbare CI (o puteti gasi si pe net, nu am pastrat un link)
Certificat Nastere, daca este cazul (asa scrie la avizierul lor) (original + copie)
Certificat Casatorie, daca este cazul (idem)
Certificat Nastere copii, daca este cazul (la fel, expresia "daca este cazul" apare pe hartiile de la avizierul EVP)
taxa 7 RON
timbru fiscal 4 RON
actul de proprietate al locuintei, sau declaratie data de proprietarul locuintei, data in persoana de acesta, in fata slujbasului de la evidenta populatiei, sau, daca chiar nu se poate deplasa, o declaratie (de luare in spatiu) de la notar.

Cu exceptia lucrurilor la care se specifica "daca este cazul" am avut toate documentele necesare fara mari batai de cap. Hai sa vedem cand este cazul, pentru ca despre asta vreau sa scriu. Si pentru ca m-a enervat tipa de la ghiseu "poate ati citit pe net, nu la avizierul nostru".
Cand o fi nevoie de CN? Hai sa acceptam ca tot timpul, pentru ca e actul de baza care atesta ca existi. Desi mie mi se pare ca e cazul de CN atunci cand iti schimbi numele, de exemplu. Ce, datele anterioare nu le poate lua de pe CI-ul vechi? Ma rog.
Cand o fi nevoie de CC? Pai eu as zice ca tot atunci cand iti schimbi numele, in urma oficierii actului de casatorie. Cel putin asa mi se pare logic, mai ales ca pe CI nu apar informatii legate de starea civila.
Dar de CN ale copiilor? Aaam... sincer nu imi dau seama cand e nevoie de astea, pentru ca, asa cum e cazul casatoriei, nici informatii despre copii nu iti apar in buletin.
Si atunci, de ce m-a intors tipa de la ghiseu sa aduc si actele astea? Pai simplu. Pe cererea de preschimbare a cartii de identitate exista rubrici pentru ele. Si daca tu treci acolo ca esti casatorit, "este cazul" sa prezinti si docomentul. La fel, exista rubrica pentru minori aflati in intretinere. Deci "este cazul" sa prezinti si docomentele atestatoare.
De CN-ul propriu hai sa mai admitem odata ca ar putea fi necesar, fiind primul act care atesta existenta ta.
Si atunci, am doua nelamuriri:

De ce exista rubricile despre starea civila si minorii in intretinere, daca datele astea nu se reflecta pe CI?
De ce mai scrieti la avizier "daca este cazul", cand e clar ca daca ai completat rubricile alea e tot timpul cazul? Sau ca sa spun altfel, chiar daca pe avizier scrie ca tre' sa aduc CC, iar eu nu sunt casatorit, ma prind ca nu am ce sa aduc, nu? Pentru ca daca acolo scrie de cazuri, eu ma gandesc... sunt casatorit? sunt. Mi-am schimbat numele dupa casatorie? Nu. Si atunci de ce sa aduc actul?

In fine, problema a fost a mea pentru ca nu m-am gandit "bai dobitocule, daca tu treci acolo ca esti casatorit si ai copii, adu naibii documentele". Dar asta nu am citit-o pe net, am citit-o pe avizierul lor de tot rahatul, ca pe net nu gasesti nimic la adrese "oficiale". Nici informatii, nici formulare de download-at.

Partea mult mai stralucitoare a aventurii a fost insa ridicatul. Si chiar zic stralucitoare, pentru ca termenul este de 10 zile lucratoare. Care la mine expirau sambata sau duminica. Dupa care eu plecam in concediu 2 saptamani. Asa ca mi-am incercat sansele in a 8-a zi si dupa ce tipa de la ghiseu s-a tot facut ca ma cauta prin vreo 10 cutii ("stiti, 10 zile s-ar face maine, nu cumva l-ati primit"), intr-un final fericit am plecat in concediu cu buletin nou-nout.

Romania is my country...

Game of Thrones Theme (x11)

2011-07-25T23:22:00.005+03:00

Source: Blastr.com via AssassinCG.

Catchy TV intro theme songs were a dying art long before Lost proved an intro could be done in about 10 seconds. But not HBO's Game of Thrones. It takes over a minute and a half for that gorgeous theme song to play out.

Fans who happen to be musicians have been playing their own versions of GoT and posting their efforts to YouTube; we have 11 of them for you, plus the original. Their musical styles are as different as House Stark is from House Frey, but if you like the theme song, you'll find at least one clip to love.

And my favourites are:

0. (LE: Assassin pointed out a combination of the top two.)
Violins and heavy metal. I'm in HEAVEN.

If you want to see the rest of the videos, click:

1. Heavy metal (great job!!!)

2. Violin(s) (like OMG OMG OMG)

3. Trance (fuckin' yeah!)

Books | Reco of the week | Steampunk - A doua revolutie

2011-07-22T22:00:00.012+03:00

15 august 2010
Pe blogul editorului sef de la Millennium si pe site-ul CititorSF apare o veste careia nu i-am acordat prea mare atentie...
Steampunk Made in RO
Proiectul antologiilor Millennium continua

Primavara 2011
Pe acelasi blog neobosit se dezlantuie masina de marketing. Timp de mai bine de o luna apar insemnari aproape zilnice referitoare la noua antologie ce va sa fie, Steampunk A doua revolutie.
Reactia mea se regaseste in (si s-a limitat atunci la) marturisirea Ioanei Visan din "Making of", poate putin mai neaosa: "Steampunk? Asta cu ce naiba se mananca?"
Cum din fire-mi sunt rebel in ceea ce priveste produsele intens promovate (fie ele ce-or fi, carti, filme sau detergenti), pe de o parte, iar pe de alta putin stanjenit de propria-mi ignoranta, decid sa ignor aparitia. Pentru moment.

Vara 2011
Apar primele recenzii la recent lansata antologie Steampunk romaneasca. Recenziile suna interesant, nu ridica in slavi, nu ingroapa din start, sunt destul de tolerante (sa zicem), un dinte in plus sau minus ici si colo, dar per total...

Bookfest 2011
...dar per total ma fac sa ii indic lui Horia ca pe langa celelalte achizitii vreau si Steampunk. Sunt curios. Nu din cauza promovarii (foarte activ facuta), ci din cauza recenziilor.

Primele multumiri merg catre Stefan Ghidoveanu, Moshul SF, care m-a iluminat referitor la ce ar trebui sa ma astept din cartulia asta.
(si din pacate fragmentul pe care vroiam sa il citez nu se gaseste pe net... sau nu il gasesc eu... il gasiti in schimb in brosura "making of")

Acum ca am inteles cam cu ce s-ar manca paginile antologiei, asa cum spunea si Xelomon, hai sa vedem ce-a iesit (povestirile vor fi tratate in ordinea din carte, pentru ca am cartea in fata si mi-e lene sa le ordonez dupa preferinte).

1. Ioana Visan - Plimbarea de dimineata a domnisoarei Vu
Usoara si racoritoare ca o briza de vara. Probabil singura povestire "by the book". Adica un amalgam destul de reusit de Wild Wild West, Howl's Moving Castle si taramurile romanesti. Totusi nu cea mai buna din antologie.

2. Costi Gurgu - Cetatea Neagra
Vreau romanul, cand apare. Pur si simplu m-a tinut cu sufletul la gura si mi-a lasat impresia unui capitol din ceva mai mare. Trateaza un subiect asemanator celui din Out of the Dark a lui David Weber (aparut in antologia Warriors), si anume atacul unor extraterestri asupra Pamantului. Frumos.

3. George Lazar - De la tigani
O poveste intriganta, poate una din cele mai bine scrise (alaturi de Ioana Visan concureaza pentru locul 3 in topul preferintelor mele). Va puteti imagina ce ar putea insemna izgonirea tuturor inginerilor dintr-o Romanie intoleranta? Si cum ar fi ca acestia sa se ascunda in spatele unor nomazi?

4. Michael Haulica - Povestea...
Not quite my type. Mi s-a parut greoaie, insa explicatiile autorului in "making of" lasa de inteles ca exista un proiect mai mare, care probabil ar arunca ceva lumina peste umbrele din povestire. Asa cum pe Scalzi l-am citit cu sufletul la gura si pe Glen Cook mai catinel, asa am citit povestirile 6 si 4. Desi una din povestirile cu cele mai multe elemente steampunk, deznodamantul brusc mi-a lasat un gust ciudat in minte (nu, nu unul amar, pentru ca povestirea are clar valoare).

5. Stefana Cristina Czeller - Suflete de plumb
N-am prins legatura titlului cu povestirea, dar autoarea arata potential. Felicitari si pentru premiul de incurajare de la Eurocon. In schimb, m-a convins sa caut "Cerneala si sange".

6. Marian Truta - Lungul drum din cer acasa
Una din cele 2 povesti care mi-au placut la nebunie. O scriere lina dar interesanta, cu un subiect surprinzator, sau ce-ar face un cosmonaut intr-o Romanie cu mult dinaintea timpului sau. Alaturi de povestirea lui Aron Biro o asez pe primul loc in topul personal. Haioasa, nu neaparat steampunk-ista, dar cu adevarat acaparatoare.

7. Oliviu Craznic - Ultima clepsidra
Cea mai fracturata poveste din antologie. Oliviu are cu siguranta talent in a crea lumi socante, dar pe alocuri povestirea lasa sa se vada ca a fost scrisa "la comanda". Pe de alta parte, subiectul poate fi tratat cu siguranta intr-o nuvela ceva mai cuprinzatoare. Ceea ce nu ma va impiedica sa ii caut "...si la sfarsit a mai ramas cosmarul"

8. Mircea Oprita - Alchimistul
Desi singura povestire care a aparut inaintea antologiei, desi deznodamantul incheiat brusc poate atrage unele critici, este una din povestirile care mi-au incantat ochiul. Subiectul trateaza un fragment din viata unui arivist cu afaceri cu diamante false. Pe locul 2 in topul preferintelor.

9. Aron Biro - Profetii despre trecut
Asa cum spuneam, alaturi de povestirea lui Marian Truta, pe primul loc in preferintele mele. Un subiect intrigant despre primul AI romanesc, actiune si suspans intr-o realitate tensionata a Romaniei ceausiste, un deznodamant usor neasteptat. Excelenta.

10. Florin Pitea - Nostalgia revolutiei
O alta briza nostalgica de vara, cu miros de tei. Dupa atatea masini futuriste si diamante artificiale, dupa atatea intrigi si comploturi, transplantari de suflete si pasari de foc, antologia se incheie circular. Cu o poveste care te lasa pe tine sa iti imaginezi. Sa te gandesti de unul singur, fara sa iti dea prea multe indicii, la ce ar fi putut sa fie.

Concluzii.
E bine. Se poate si mai bine, dar se putea si mai rau. Imi pare clar ca daca ne-ar purica vreun occidental la cat de bine s-ar inscrie antologia acolo unde spune ca se inscrie, am pica. N-am pica cu brio, dar exista povesti mai bune, exista antologii mai bune. Daca am candida la un concurs mondial steampunk, s-ar putea sa luam mai mult de premiul de incurajare. Se vede ca unele din scrieri au fost facute la comanda, si au iesit cam sifonate.

Nu ramane decat sa imi exprim convingerea ca autorii romani au potential, editorii romani au potential, iar tipografiile romanesti au... sange-n vene si publica asa ceva.
Si sa ii felicit pe toti, pentru ca merita. M-au facut sa ma bucur de o antologie romaneasca. Bravo!

Alte recenzii, unele poate mult mai elaborate, mai obiective si mai in cunostinta de cauza gasiti si aici:
Liviu Radu - Revista Nautilus
Catalin Badea Gheracostea - Corpul T
Ovidiu Petcu - Revista Nautilus
Horia Garbea
Vizitati si "Making of Steampunk.RO"

Songs | Reco of the week | Hugo - 99 problems

2011-07-22T19:38:00.002+03:00

Somehow, I prefer the acoustic version...

R.R. (Martin vs Tolkien)

2011-06-17T17:38:00.001+03:00

M-am intalnit prima data cu universul lui Martin acum cativa ani, din intamplare. Citisem multe carti din seria Nautilus a Nemirei, asa ca un titlu nou mi-a atras atentia. Citatul de pe spatele romanului, "inceputul detronarii lui Tolkien" m-a convins sa cumpar primul volum al seriei Cantec de Gheata si Foc (denumit in continuare pe scurt ASOIAF), si anume Urzeala Tronurilor (in original: A Game of Thrones).

Lectura am terminat-o destul de repede si la finalul ei am inceput sa cred si mai mult citatul mentionat... Iar acum sunt cu sufletul la gura asteptand aparitia celui de-al cincilea volum din serie, mult-asteptatul Dans al Dragonilor (A Dance with Dragons)

Recent, pe blogul editurii Nemira, Ionut a lansat o provocare la adresa acelui citat. Este Martin in masura sa il detroneze pe Tolkien? In ce tabara se plaseaza cititorii?

Argumente pro si contra sunt multe.
Tolkien este indiscutabil creatorul genului, piatra de capatai a Fantasy-ului asa cum il cunoastem azi. Operele sale se desfasoara in jurul legendelor si miturilor europene, cu preponderenta a celor scandinave, iar autorul are un talent deosebit in crearea lumilor imaginare si a personajelor de basm.
Pe de alta parte, Martin vine (la momentul scrierii primului volum din ASOIAF) cu un vast bagaj preponderent SF (a participat la crearea catorva din episoadele serialului SF "Zona Crepusculara"). Majoritatea scrierilor sale sau antologiilor editate se inscriu mai degraba in genul SF decat Fantasy, dar talentul sau vine sa suplineasca aceasta diferenta.

Tolkien se bazeaza mult pe elemente "clasice" ale fantasticului: binele invinge de cele mai multe ori raul, personajele fantastice au trasaturi bine definite si actiunea este deseori liniara si suficient de previzibila (cei buni trebuie sa salveze lumea de la distrugere, invingandu-i pe cei rai). Martin creaza o lume fantastica "moderna", as spune eu, pornind de la firea reala umana. Personajele sale sunt de cele mai multe ori "duale", pentru ca la urma urmei, binele si raul sunt aspecte relative... Foarte putine personaje sunt creionate avand preponderent trasaturi clare (bune sau rele) si de cele mai multe ori asta le aduce sfarsitul. Actiunea are dese rasturnari de situatie iar stilul povestirii este unul modern, presarat la fiecare capitol cu finaluri care te lasa cu sufletul la gura si cu dorinta de a citi mai departe.

Tolkien reuseste sa creeze un cadru de basm perfect. De la descrierea personajelor, a locurilor si istoriei, pana la crearea unui limbaj, a unei religii sau credinte, opera sa (in speta Stapanul Inelelor) este o intreaga lume creata. De partea cealalta, insusi Martin a admis intr-un interviu ca a creat din lumea ASOIAF doar elementele de care avea nevoie. Ce este interesant la Martin e ca lasa totusi impresia unei lumi create special. Adica, avem si aici parte de descrieri ale personajelor, ale locurilor, ale istoriei Westeros-ului, chiar limbaje, religii si asa mai departe.

Daca la Tolkien intalnim la aproape fiece pas elfi, orci, dwarfi, goblini si alte creaturi fantastice, la Martin avem parte de magie, lupi stravechi, uriasi, morti vii si dragoni, dar intr-o doza care te face sa vrei mai mult.

Wikipedia clasifica ambele opere, atat Stapanul Inelelor al lui Tolkien cat si Cantec de Gheata si Foc al lui Martin, in categoria Fantasticului Medieval, ceea ce cred ca este cam singurul punct comun al celor doua opere.
Personal, singurul criteriu care ma face sa inclin balanta in favoarea lui Martin este acela ca fantasy-ul lui este unul "modern".

BookFest 2011

2011-06-02T00:10:00.001+03:00

Fuse, fuse si se duse.

A sasea editie a targului de carte Bookfest tocmai ce s-a incheiat de vreo cateva zile si... hai sa imi manifest si eu impresiile. Daca pana acum ma interesa mai mult sa ajung intr-un loc si sa iau carti la super-pret, anul asta mi-am reorientat putin gandirea.

Poate ca un punct extrem de important a fost bugetul. Daca in alti ani resursele erau mai generoase, de data asta bugetul fix si suficient de restrans a dictat lista de cumparaturi. Daca in alti ani alergam de nebun prin targ de la o taraba la alta, anul asta mi-a ramas ceva "timp" sa "simt" evenimentul. Nu la nivelul la care mi-as fi dorit, dar... sa trecem la fapte...

In general despre targ:
Fain. Edituri cu duiumul, amplasare ok. Nu retin daca alte Bookfest-uri au fost organizate in cupola (Romexpo), s-ar putea doar Gaudeamus sa fi fost, dar pavilioanele ocupate anul acesta mi s-au parut suficiente. Un avantaj al desfasurarii pe pavilioane (locatii dedicate, adica) este acela al spatiului. Al editurii sa se desfasoare, al clientului sa se-nvarta. Dezavantajul e ca totusi aranjamentul te obliga sa te-nvarti foarte mult in aceeasi incapere. Ma gandesc acum la targul de carte BookLand, care s-a tinut la Afi Palace Cotroceni. Acolo standurile erau pozitionate pe culoarul de acces din mall, ceea ce insemna ca incepeai dintr-o parte si te opreai in partea cealalta. Nu aveai de ce sa te intorci, ordonarea editurilor era ceva mai degajata...
Inca un plus al editiei din acest an, orarul de vizitare a fost de la 10:00 la 22:00. Foarte generos. O idee excelenta.

Despre carti si oferte:
Asa cum spuneam, anul acesta bugetul a fost mai restrictiv ca alta data, asa ca achizitiile s-au limitat la cateva carti de la Millennium Books si vreo doua de la Leda. Asta nu inseamna ca tentatiile nu au fost mari. La moda sunt ofertele. Reduceri de tot felul, pachete promotionale, bani sa ai, ca de altfel clientul iese castigat. De remarcat Millennium cu oferte la toate cartile sub ce aveau pe site, inclusiv la noutati, si Nemira cu o avalansa de preturi incredibile. Carti care acum un an, doi, erau la 50+ RON, acum puteai sa le gasesti la 10 RON. Basca promotie 2+1 gratis, adica luai 3 super carti cu 20 RON. Eh, daca de Millennium n-am ce zice de "rau", pe Nemira sunt suparat. Aveam in plan vreo 2-3 carti si de la ei, proaspat aparute; ei, bine, tot ce era nou (sau cel putin ce ma interesa pe mine) beneficia numai de reducerea "targului", adica 25%. E clar, pentru mine de acum incolo Nemira inseamna comenzi online. In luna aniversarii datei de nastere voi putea comanda orice carte cu discount 50%. Nu mai e mult pana atunci, asa ca putem economisi ceva banuti. Nah, am pus "rau" in ghilimele, pentru ca nu e dracul chiar asa de negru.

O mica recapitulare a noutatilor ce ma interesau:

De pe primul rand am luat tot. Al doilea a ramas pentru targul urmator sau pentru comenzi online. De pe al treilea rand (Nemira) GRRM ramane pentru un eventual pachet hardcover cu toate volumele, iar celelalte au ramas pentru august...

Despre promovari:
In caz ca inca nu v-ati dat seama, cele mai importante prezente pentru mine la targul de anul acesta au fost Nemira si Millennium, iar despre a doua editura pot spune ca in cei 2-3 ani de cand i-am descoperit a ajuns la nivelul celei dintai. Le pun pe acelasi podium, pe acelasi nivel, pentru ca fiecare e cu daravela proprie. Nemira e pe primul loc in SF-ul romanesc de multa vreme, in schimb Millennium e cea care promoveaza romani in SF. Mai pe larg despre asta intr-un post special.
Revenind la promovari, asul din maneca Nemirei a fost de departe Urzeala tronurilor, aparuta in format hardcover odata cu lansarea serialului HBO omonim. Super promovare, au avut si Tronul de Fier si posibilitatea sa-ti faci poza pe tron, n-am avut noi aparat. Nu pot spune ca au lipsit promovarile celorlalte noutati, dar top-of-the-top a fost in opinia mea GRRM. Millennium, pe de alta parte a intrat puternic pe nisa SF-ului scris de autori romani. Au culminat sambata cu o gramada de oameni prezenti pentru premiile Galileo si inca ma intristez de ciuda ca nu am putut ajunge si eu macar pentru autografe.

Multe noutati, multe aparitii ale autorilor romani, multe lucruri noi si pe la Tritonic, Leda, Corint, Humanitas, etc, etc, etc...

Cateva titluri ce mi s-au parut interesante... Urmeaza achizitia...

Despre Waldemar si Liviu Radu intr-un post special. Cat de curand.

E bine. Romanul citeste, romanul scrie. Scrie si vinde si e cunoscut.
Simt desfasurarea targului cu optimism, chiar daca cel putin in timpul saptamanii vizitatorii au fost destul de putini...

Impresii mai puternice, mai detaliate, mai de la fata locului (adica si cu poze) gasiti si pe-aici:
Voicu Nike, fanul SF nr 1
Ursu mare si rau (HNU)
AssassinCG

Still there (or higher)

2011-02-01T21:13:00.002+02:00

Yep, this is my home-town.
Sometimes I regret not becoming one of them (could've had less worries now).
Othertimes... I just love my worked-hard-to-get-it car...

Anyway, it's no... news, it's just interesting somebody only recently found out about it... :)
Enjoy reading about Hackerville!

Three hours outside Bucharest, Romanian National Road 7 begins a gentle ascent into the foothills of the Transylvanian Alps. Meadowlands give way to crumbling houses with chickens in the front yard, laundry flapping on clotheslines. But you know you’ve arrived in the town of Râmnicu Vâlcea when you see the Mercedes-Benz dealership.........................

(Source: wired.com)

Let's go!

2011-01-28T21:54:00.001+02:00

2011.
Dream big.
Let's go!

Winter is Coming

2010-10-02T08:34:00.000+03:00

Eleganta Ariciului (Prolog)

2010-09-04T18:04:00.000+03:00

România, martie-aprilie 2010
Florăria arhicunoscută din oraş. Florăreasa, o doamnă între două vârste (mai aproape de cea de-a doua), cunoştinţă de ceva vreme.
Sunt acolo pentru a alege câteva aranjamente, flori pentru nuntă, mire, mireasă, cavaleri şi domnişoare de onoare. Ia ceva vreme, pentru că nimeni nu e hotărât.

Apare o cucoană între două vârste (mai aproape de prima), aşteaptă câteva minute, şi apoi începe:
- Îmi puteţi face un aranjament? Că văd că la dânşii mai durează şi noi ne grăbim... Nu ne interesează preţul, că noi nu ne uităm la bani, şi nu suntem mofturoşi... Dar să fie nişte flori frumoase...
- Ce v-aţi dori? întreabă florăreasa care de mult nu mai are muşteriii de odinioară. Afacerile cu flori nu mai sunt... plăcere, sunt... afaceri...
- Păi ceva de sezon... Uite, o gladiolă, un bambus ceva... nu ne uităm la bani, să ştiţi... da' îl puteţi face mai repede? că ne grăbim, nu ca dânşii...
- Ce altceva mai doriţi? întreabă florăreasa, care se descurcă greu printre glastre, nu ajunge la florile pe care i le arată tipa...
- Păi şi din-aia, şi din-aia... nu, nu aia, că e ofilită, şi unu' din'ăla, cât face?... AŞA SCUUUMP?? Nu, nu-l mai puneţi, luaţi-l p-ăla de lângă că e mai mic. E şi mai ieftin, nu? Că noi nu ne uităm la bani... Da' vă mişcaţi mai repede, că suntem în întârziere... În cât timp e gata buchetu'?
- O jumătate de oră, îi răspunde florăreasa ameţită de mişcare, flori şi bani...Şi nu în ultimul rând de porunci...
- Bine, zice tipa... E şi 42... venim la şi 12 să îl luăm, da? Da e gata, da? că ne grăbim, şi nu ne uităm la bani... La şi 10 suntem aici să îl ridicăm...

Spania, aprilie-mai 2010.
Undeva pe Costa Brava, în orăşelul Tordera. Suntem la o "seară medievală".
După ce intri, după ce ţi se verifică biletul, ţi se dă o coroană de hârtie, cum au la Mac sau mai ştiu eu ce fast-food, numai că pe astea nu e niciun nume de fast-food. E scris "Comte de Valltordera". Asta în timp ce stai la coadă să faci poze cu Contele şi Contesa de Valltordera. Toţi se mişcă în ordine, nu au de ce să se grăbească, mai e până începe spectacolul. Care nu începe până nu sunt prezenţi Contele şi Contesa, ori ăştia stau la poze cu noi.
Am trecut de fotografie, acum aştept să intru în sala de spectacol. Cât stau la coadă, îmi arunc ochii prin castel. În spatele decorului pentru fotografiile cu Contele şi Contesa, văd un tip între două vârste, mai aproape de prima. Are un coif-coroană cum am şi eu. Se uită puţin în gol. Nu ştiu cât vede el din cărucior, dar eu văd suficient. Contele şi contesa vin şi fac poze şi cu el. Nu pare surprins sau peste măsură de fericit. La ei este un lucru obişnuit să tratezi un paraplegic la fel ca pe orice altă persoană.
Îmi aduc aminte de episodul din ţară, şi îmi vine un gust amar.

Mai avem mult până departe.

Începutul spectacolului durează cel puţin 45 de minute, timp în care Contele şi Contesa salută sala în vreo 25 de limbi...

TV Series | Reco of the Week | LOST

2010-09-01T20:35:00.000+03:00

Sau ce se intampla daca:
- ai vazut sezoanele 1-5
- la un an dupa ce s-a terminat serialul te decizi sa vezi ultimul sezon

Pai e simplu:
- vezi pe sarite ultimul episod din sezonul 5, ca sa iti mai aduci aminte ce naibii se ma intampla
- vezi episodul "pilot" (sau episodul 0) al sezonului 6, care oricum te trece prin tot ce a fost pana acum
- vezi si episoadele 1 si 2, ca sunt un singur fisier
- vezi si episodul 3, ca nah, e LOST si se termina in coada de peste...

Press play... (daca le aveti...)

A fost, este si va ramane serialul de televiziune preferat. Cu toate ca nu raspunde la toate intrebarile ridicate pe parcurs, cu toate ca mai are si episoade de umplutura (adica episoade care ridica intrebari la care mai mult ca sigur nu vei primi raspuns, just for the fun of it), cu toate ca unele chestii par total aiurea sau imposibile, sau ne-la-locul lor, este serialul de televiziune care m-a captivat cel mai mult si inca ma captiveaza. Enjoy...

Songs | Reco of the week | Nothing else matters

2010-08-15T14:21:00.000+03:00

Despre Metallica s-au spus suficient de multe incat eu sa nu mai am ce spune.
Despre Nothing Else Matters s-au spus suficient de multe incat eu sa nu mai am ce spune.
Cat despre cover-uri... si ele sunt la fel de multe, si mare parte la fel de bune.
Azi, insa, ce ma intereseaza pe mine mai mult este...

O dedicatie speciala pentru fetita mea...
"So close no matter how far"
"Nothing else matters"

Hello World!

2010-08-12T09:40:00.000+03:00

Gata, am deschis un nou blog.
Nu este al meu, ci... veti vedea.

Bine ai venit!

(Daddy Cool - Jurnal de povesti)

Teaser...

2010-08-10T18:35:00.000+03:00

Get Out

In the news...

2010-08-09T12:14:00.001+03:00

New blog soon to be created...
Lots of news, lots of pictures, lots of interesting stuff...

Stay tuned!

Da Capo

2010-07-22T19:30:00.005+03:00

Şi iar încep, iar răscolesc, iar răsfoiesc.
Gînduri îmi tresar în minte, se voalează ca o adiere de vînt.
Ce voiam să spun? La naiba, să scriu pe ceva, pe-un şerveţel măcar...

Pînă ajung eu acasă, pînă deschid calculatorul, pînă...
Alte griji îmi invadeaza mintea, telefonul de serviciu îmi invadeaza teritoriul.

Încă o zi, încă o săptămînă, am făcut atîtea, mai am atîtea, mai vreau atîtea.
Să scriu, să citesc, să îmi pun ceva ordine în gînduri.

Pană.
Am pus muzica pe shuffle, şi trec prin
Smokie,
Irene Cara,
bag Metallica,
ceva Malmsteen,
caut Satriani pe Youtube.
Winamp ma surprinde cu Armik si UB40.
Johnny Halliday.

Şi totuşi, The Killers - Everything will be alright. Dj Alligator - Welcome to future.
Meiko Kaji - The Flower of Carnage (asta-i din Kill Bill, dacă v-ajută)

Pană.
Pană de idei, pană de taste.
În niciun caz de evenimente, pentru că de-aia am luat aşa o pauză mare de scris.
Şi de citit, şi de comentat, şi de fotografiat, şi de postat, şi de....

Pe scurt, m-am căsătorit. Deja de luni bune.
Pe lung, avem musafiri.
Permanenţi. De la începutul lui august încolo. Sau sfîrşit de iulie.
Doi îngeri încap într-un singur trup?
Leoaică tînără, iubirea...
încă nu muşcă, încă nu zgîrie.
Doar toarce, se întoarce, loveşte. Sau în fine, mîngîie şi gîdilă.
Pămînt, Apă şi Foc.
De ce altceva mai are nevoie o cărămidă? Prima cărămidă construită.
I told you I'd show you the magic that us People do.

Cohen - Hallelujah.

Şi apoi Ace of Base - Da Capo.

nu, încă nu trag cortina.
probabil o să scriu şi mai puţin ca pînă acum.
probabil o să pornim un alt blog, pentru noi.
şi poate un altul pentru ea.
cu siguranţă nu foarte curand.
peace

deep purple - anya.

şi neapărat Styx - Boat on the River
HINT: press PLAY...

yes, the blog "logo" picture will be changed in the "near" future.

Sponsorhip | Birds

2010-07-11T01:26:00.008+03:00

This week's sponsored pages are about birds art, more precisely seagulls art.
You can also see my artwork, and if you are a member, you could vote for me ;D
Here's a link to my "Keeper of the citadel" (you can also order prints or whatever... :D )

Enjoy!

Sponsorship | Watermelons

2010-07-02T05:41:00.004+03:00

So, I've recently joined FAA just to see what reactions people have to my photographs.
Therefore, just to have a bit of visibility, I'll be sponsoring (posting links to different galleries) from time to time.

Well, 'nuff said, here's a link to some nice watermelon photos, watermelon art.

'Njoy!

Quote of the day

2010-03-04T22:54:00.005+02:00

Există bătălii pe care e bine să le ocoleşti; nu din teamă că le-ai putea pierde, ci pentru că ai deveni ridicol câştigându-le.

Gelu Negrea

În altă ordine de idei, un remix de care îmi era dor...

SMILES

2010-03-03T12:37:00.002+02:00

Ok, nu-mi sta in fire sa dau copy-paste din alta parte, dar asta merita.
Sursa: mioritice.com

Urmatoarele intrebari despre Australia provin (sau ar putea) de la potentiali vizitatori. Raspunsurile sunt cele oferite in realitate de catre oficialii site-ului care au, in mod evident, simtul umorului...

I: Bate vreodata vantul in Australia? Nu am vazut niciodata la televizor ca ar ploua, deci cum cresc plantele? (intrebare venita de la cineva din UK)
R: Importam toate plantele gata crescute iar dupa aceea doar stam prin preajma privindu-le cum mor

I: Voi putea vedea canguri pe strada? (intrebare venita din USA)
R: Depinde cat de mult alcool veti bea.

I: As vrea sa merg pe jos de la Perth la Sydney - pot urma sinele de cale ferata? (intrebare venita din Suedia)
R: Sigur, sunt numai trei mii de mile, luati multa apa cu dvs.

I: Este periculos sa umbli prin tufisuri in Australia? (Suedia)
R: Deci este adevarat ce se spune despre suedezi.

I: Exista ATM-uri in Australia? Imi puteti trimite o lista a locurilor unde se afla acestea in Brisbane, Cairns, Townsville si Hervey Bay ? (UK)
R: Cumva ultimul dvs. sclav a murit?

I: Imi puteti da cateva informatii despre cursele de hipopotami in Australia? (USA)
R: A-fri-ca este continentul acela in forma de triunghi la sud de Europa. AUSTRALIA este insula aceea mare din mijlocul Pacificului care nu are.....sau mai bine nu. Sigur, hipopotamii se intrec in fiecare marti noapte in Kings Cross. Veniti dezbracat.

I: In care directie este nordul in Australia? (USA)
R: Stati cu fata la Sud apoi rasuciti-va cu 180 grade. Contactati-ne cand sositi si va vom da si restul detaliilor.

I: Pot aduce cu mine tacamuri in Astralia? (UK)
R: De ce? Folositi-va degetele cum facem si noi.

I: Imi puteti trimite programul Corului de baieti din Viena (Vienna Boys' Choir)? (USA)
R: Austria este tara aceea micuta invecinata cu Germania , a carei......sau mai bine nu. Sigur, Vienna Boys Choir canta in fiecare marti noaptea in Kings Cross, imediat dupa cursa de hipopotami. Veniti dezbracat.

I: Pot purta tocuri inalte in Australia? (UK)
R: Sunteti politician britanic, nu-i asa?

I: Exista supermarket in Sidney si laptele se gaseste pe tot parcursul anului? (Germania) R: Nu, noi suntem o civilizatie pasnica de vanatori/taietori de lemne. Laptele este ilegal.

I: Va rog trimiteti o lista a tuturor medicilor din Australia care pot distribui ser impotriva veninului de sarpe cu clopotei. (USA)
R: Serpii cu clopotei traiesc in America, care este locul de unde veniti dvs. Toti serpii australieni sunt perfect inofensiv, pot fi prinsi in siguranta si tranformati in animale de casa.

I: Am o intrebare despre un animal faimos in Australia dar i-am uitat numele. Este un fel de urs si traieste in copaci. (USA)
R: Se numeste urs cazator (Drop Bear). Se numeste astfel pentru ca pica din arborii de cauciuc si mananca creierul oricui trece pe sub acestia. Ii puteti speria stropindu-va cu urina umana inainte de a iesi la plimbare.

Books | Reco of the week | Neil Gaiman - The Graveyard Book

2010-02-06T22:45:00.009+02:00

Kiss a lover
Dance a measure,
Find your name
And buried treasure...

Face your life
Its pain, its pleasure,
Leave no path untaken

Tonight, I was supposed to be at a concert. Totally slipped off my mind, for various reasons, but this got me around to finishing reading my first Gaiman book.

I've heard not long ago of Neil Gaiman, brought to my attention by a fellow reader who mentioned "American Gods". Thought that would be interesting, never got around to actually buying and reading it. And then I realised Gaiman also wrote Stardust, which I had previousely watched in cinema, and... liked...

Third time's a charm, they say. And when Romanian Publishing House NEMIRA announced they were preparing 2009 Hugo Award winning The Graveyard Book, I finally decided I had to read something by Neil Gaiman. Enters Bookdepository, a recently discovered friend in terms of books, and here we are.

That's the story behind getting to read indeed one of the best piecese of fantasy I've read in a while. I'm not going to tell you much details about the story inside the book, as I am sure Gaiman fans already know about it. Ok, maybe just a little, just a teasing hint of what macabres awaits you in the shadows...

For some personal reasons, my most favourite writing for children (and grown-ups, even) has been Kippling's The Jungle Books. Have you read it? It's a fascinating story of a boy grown by a wolves' family, somewhere in the Indian jungle. Well, the story in The Graveyard Book is... the story of an orphaned boy that ends up in a graveyard and is raised, exactly, by its inhabitants.

The chapters are written in the tone of short stories and introduce the reader to a fascinating world of the dead, the living, and the inbetween: you've got the regular inhabitants of graveyards, and then there's Silas. You've got ghouls, and then there's Miss Lupescu. You've got the living that dance with the dead, the drowned and burned witch of the potter's field, the poet, the architect, the doctor, the Roman,... and then there's the Jacks-of-all-trades, the ones that killed the boy's family in the first act.

Years pass-by and our protagonist gets to learn the ways of the dead, the ways of the living, what it's like to live among the dead and what it's like to feel the envy of the living.

Each chapter has its own charm, every phrase lets you wondering what's he going to do next, and every character fits into the scene as a piece of the puzzle. Even if the story is chronologically linear, it's only in the end that you get to see all pieces of the graveyard puzzle come into place, to succumb to the alert writing, to want more, to hope, to fear, to wish, to long, to dispair and to finally accept.

Of all characters, brilliantly presented by the author, my favourites (and probably not only mine), were obviousely Silas, the boy's Guardian, neither dead nor living, and Miss Lupescu, the boy's teacher. Silas is a member of the Honour Guard and it is hinted at that he is a vampire, but never out-right stated in the book (yet Gaiman has confirmed Silas as a vampire in interviews). In regards of Miss Lupescu, I will only tell my non-Romanian readers that her name is Romanian and comes from Lup (= wolf) and escu (common Romanian name suffix). Now go figure what she can do... :D

Hmm... looks like I haven't said much of the main character, the baby that survives the killing... Oh well, that's because he's just... Nobody... :D

Ok, enough is enough, I should rest here and not spoil the goods for you guys out there wanting to read the book. It's a great children's fantasy novel and I definitely recommend it for lecture, for your child, or for the child in you...

Songs | Reco of the week | James Last - This is my song

2010-01-15T22:53:00.004+02:00

Demult, tare demult.
Mulţi probabil nici nu ştiu despre ce e vorba.
Nu mai contează.
Feeria mi-a făcut o bucurie postând melodia asta.
Mulţumesc.
Doar atât: închide ochii şi lasă-te purtat de vânt.

Of Books and Books (3)

2010-01-11T21:14:00.004+02:00

Ei bine, deşi plănuiam să revin în forţă anul acesta, o priză defectă m-a ţinut puţin departe de calculator. Nu zic cât timp, mai degraba zic că am reuşit să o repar, ca un injiner ce sunt. Care este.

Eh, până să mă apuc să vă povestesc de drumuri şi poze şi cărţi (mai în detaliu adică), na că prinsăi o leapşa de la Feerica Enciclopedică, iar leapşa asta sună cam aşe:

1. Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?

Până acum multă vreme obişnuiam să le îndoi. Până m-a prins mama şi mi-a ars vreo două pe cocoaşă că îndoisem câteva pagini din Papillon, pe care o citeam amândoi în acelaşi timp. Mai nou folosesc semne de carte, dacă îmi sunt la îndemână, altfel orice pastă de celuloză este un potenţial semn de carte. De la cartoane până la hârtie... de unică folosinţă.

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă "da" care a fost aceasta?

Am gusturi destul de greu de ghicit, aşa că majoritatea cărţilor din bibliotecă sunt achiziţie proprie. Ultima carte primită cadou, de care îmi aduc aminte, a fost Dune, undeva prin gimnaziu. Să tot fie vreo 10 ani de atunci. Later Edit: da, se pare ca devin uituc. Am primit anul trecut Lumea Sofiei, dar prima parte a cartii m-a dezamagit. Inca nu am terminat de citit nici pana acum. (thank you, dear!)

3. Citiţi în baie?

Binenţeles! Cosmopolitan şi Tabu (!?). Ei, hai că mai glumesc şi eu. Dar da, sunt supus acestui obicei preponderent masculin de a petrece un anumit timp în compania unei cărţi. Este totuşi vorba de "idle-time", care trece mult mai interesant cu o lectură plăcută. De cele mai multe ori citesc reviste în locul cu pricina...

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi dacă "da" care ar fi fost aceasta?

Hmm... mi-a trecut la un moment dat prin cap să scriu ceva... un fel de continuare sau replica a Romanului Adolescentului Miop. Pentru că eram adolescent şi miop. Ar fi ieşit probabil un jurnal... M-am lăsat după primele 2 pagini.

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?

Nah, întotdeauna este loc de îmbunătăţit, dar majoritatea colecţiilor sunt destul de reuşite încât să atragă atenţia cititorilor. Dacă ar fi de menţionat, aş aduce aminte de Nautilus de la Nemira (căreia îi aparţine majoritatea cărţilor din bibliotecă) şi nou apăruta antologie SF românesc de la Millennium Press, care sper să dureze cât mai mult şi să cuprindă cât mai multe titluri.

6. Care este cartea preferată?

Oooh, asta e o întrebare capcană. Lista e lungă, pentru că nu am doar o carte preferată. Prima din listă ar fi seria Dune, urmată foarte îndeaproape de seria Cântec de Gheaţă şi Foc a lui Martin sau seriile Ender şi Umbrele lui Orson Scott Card, dar lista cuprinde şi titluri "clasice" româneşti precum operele lui Eliade (Sacru şi Profan, Mayitrei), Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Marin Sorescu... În general sunt un devorator mai degrabă de proză decât de poezie, dar Nichita Stănescu ocupă un loc fruntaş din punctul ăsta de vedere.

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?

Când eram mai mic obişnuiam să recitesc în special cărţile de aventuri – Jules Verne, Dumas – dar cum în ultima vreme nu am prea avut foarte mult timp la dispoziţie, m-am rezumat doar la prima lectură a cărţilor.

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?

Sincer nu m-ar atrage foarte mult, în principal pentru că o parte a lor au trecut de mult în alte tărâmuri, iar în al doilea rând pentru că nu aş şti ce să spun...

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?

Câtă vreme e cineva care să asculte şi să poarte o discuţie frumoasă, cu siguranţă. Asta înseamnă în primul rând să aibe aceleaşi gusturi ca şi mine. În ultima vreme, însă, am început să mă gândesc (şi să fac mai multe în sensul ăsta) să scriu review-uri ale cărţilor citite pe blog. Nu că n-ar avea cine să mă asculte sau cineva cu care să port discuţii frumoase pe marginea lecturilor, sau pentru cine ştie ce trafic, dar pentru că mi se pare o idee bună să notez câte ceva despre ce mi-a rămas în minte.

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?

De cele mai multe ori, genul scrierii. Urmează autorul, iar dacă nu îl cunosc, review-uri sau impresii ale prietenilor.

11. Care credeţi că este o lectură "obligatorie", o carte pe care cineva trebuie să o citească?

Hmm, şi aici ar fi o listă destul de lungă, ce cuprinde titluri foarte diverse, de la Sacru şi Profan al lui Eliade, că tot am amintit-o, până la Cel mai iubit dintre pământeni sau Dune. Depinde de preferinţe.

12. Care este locul preferat pentru lectură?

De cele mai multe ori, în pat. Întotdeauna în autobuz, autocar sau metrou, când am ceva timp la dispoziţie.

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?

Asta cam depinde de stare. Şi de playlist. Pentru că îmi place muzica cel puţin la fel de mult ca şi cititul, nu am probleme să ascult muzică în timp ce citesc, sau să nu ascult deloc.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?

Am încercat, dar de cele mai multe ori am renunţat după câteva pagini. De câteva ori am printat ce vroiam să citesc, dar asta se rezumă la câteva povestiri SF publicate pe un site pierdut de pe net. Tot celuloza-i de bază.

15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?

Foarte rar am împrumutat. Poate numai când chiar nu am găsit cartea să o cumpăr. Mai luam câte ceva de la bibliotecă, de vreo două ori am împrumutat de la prieteni (una din cărţile Dune şi Test de fiabilitate – George Anania), dar prefer cărţile proprietate personală.

16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?

O altă lume. În care totul este posibil. Un "cum ar fi, dacă ar fi". Cea mai bună metodă de antrenare a imaginaţiei, chit că e o poveste romantică, un roman SF sau o documentare istorică.

Ei bine, dragilor, acestea fiind spuse, îndemn leapşa spre Miss Deianeira, că tot n-a mai scris ea de ceva vreme, către Daianara, dacă or vrea să răspundă. Mi-ar plăcea să văd şi răspunsurile Anotimpurilor Colorate sau ale Micilor Minuni. Evident, oricine îşi doreşte poate prelua aceste câteva întrebări...

----------------
Listening to: Brian Kontini - Itsy Bitsy Teenie Weenie Yellow Polka Dar Bikini
via FoxyTunes

Ce mai citim azi

2009-11-28T19:00:00.017+02:00

Sau, altfel spus, pe ce am golit buzunarele la târgul de carte Gaudeamus, ediţia noiembrie 2009.

Ei bine, dacă până acum mă duceam la astfel de evenimente mai mult ca să mă plimb şi să mai vad ce a mai apărut în ultima vreme, de data asta ţinta a fost clară: Nemira, Millennium Press şi SRSFF (ordine absolut aleator de întâmplătoare). Mai precis, anul ăsta am ştiut de la început cu ce mă voi întoarce de la târg. Mă rog, cel puţin.

Am ajuns la Romexpo hotărât să intru direct în pâine, adică pac-pac Nemira, cumpărat, Millennium, cumpărat, SRSFF văzut, eventual cumpărat. Ei bine, decizia unanimă a grupului care începuse să se destrame în toate părţile a fost să le luăm pe rând (standurile şi editurile), începând de la cele mai-puţin-probabil-să-iau-ceva-de-la-ăştia şi până la granzi (adicătelea să nu cheltuim toţi banii din prima).

La început a părut o idee bună, dar numai la început. Adică primele vreo 5 minute, până am cumpărat primele cărţi neincluse pe lista de acasă (asta aşa, ca să se dovedească încă odată, dacă mai era nevoie, că socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de-acasă). Să nu mă înţelegeţi greşit, cărţile ar fi intrat cu siguranţă pe lista probabil-că-o-să-o-iau-dacă-o-găsesc-la-târg-şi-e-ieftina. Dacă aş fi avut o astfel de listă.
Primele achiziţii: Chaturanga - Rabindranath Tagore şi Cromozomul Calcutta - Amitav Ghosh (Premiul Arthur C. Clarke).

A urmat o adevarată odisee prin marea de oameni adunaţi la târg, semn că românul încă mai citeşte (dacă se mai îndoia cineva), sau că măcar are ceva sete de cultură şi aşa mai departe (chiar nu vreau să intru într-un astfel de discurs). În orice caz, de remarcat numărul destul de mare de tineri participanţi atât din postură de cititori (bănuiesc eu, în acelaşi spirit optimist ca la paranteza de mai sus, că lumea nu cumpără cărţile numai ca să le aibă în bibliotecă), cât şi de expozanţi (în special tipul din clasa a XII-a care venise cu un Wall-E programat de el). Ok, ca să nu divaghez prea mult, n-am reuşit să înţeleg ce căuta Dacia acolo (or fi fost sponsori), nici nu m-a atras standul lor, aşa că am repornit odiseea achiziţionării cărţilor ce ma interesau.

Prima bucurie mi-a facut-o SRSFF cu a lor antologie Alte Ţărmuri. Antologie carevasazică adunatură de nuvele şi povestiri SF şi Fantasy de autori români. Adică exact taman ce citeam eu acum câţiva ani pe net, pen'că nu se găsea nicio editură care să îi publice. Cartea am luat-o imediat, mai ales că beneficia de o super ofertă: era gratis, venea cu insignă SRSFF şi autograful live, pe loc, cum s-ar zice, al lui Dănuţ Ungureanu (Ultimul mesaj e vesnicia), pe care cred că l-am mai citit acum ceva vreme. Zic cred, pentru că mulţi din tinerii autori de atunci mi-au pierit din memorie şi nu vreau să fiu politically incorect.

Pe Nemira i-am găsit repede, ditamai locul de expunere, multe standuri, mulţi oameni, aşa că m-am îndreptat rapid spre cărţile pe care le vroiam şi le-am tăiat de pe listă: Ucenicul Asasinului (Robin Hobb), Tărâmurile Pustiite şi, evident, a patra carte din seria Cântec de Gheaţă şi Foc a lui G. R. R. Martin: Festinul Ciorilor.

Cu aste achiziţii, pe listă au mai rămas doar Drumul lui McCormack şi vreo patru cărticele de SF străin şi autohton, toate apărute la Millennium Press. Acu' să vezi odisee. Pentru că băieţii de la Millennium au venit cam incognito la târg şi nu au avut standul lor propriu şi personal. Şi dă-i şi caută... Am luat la rând nivelul cel mai de jos de standuri, am urcat uşor spre centru, apoi dă-i şi caută prin mijloc, prin standurile de pe nivelul intrării, vorbeşte CTP, mai apoi apare şi Patapievici, şi eu nimic. Nu dau de Millennium şi pace. Hai la intrare, că au hartă cu editurile, or şti ei ceva. Fătuca de la intrare (brunetă cu ochi albaştrii, drăguţică) e fermă şi nu se dă bătută: Millennium n-a venit. Sau au plecat deja. Măi să fie! Şi doar ce postase HNU la el pe blog că au venit la târg şi n-au de gând să plece cu toate cărţile înapoi. Nu, don'şoara e ferm convinsă că nu sunt, că nu i-a văzut. I-o cunoaşte personal, îmi zic eu, şi i-o fi văzut plecând. Noo, ea îi dă înainte că nu sunt la târg. Bun, mulţumim, zic şi eu şi încă vreo doi-trei care tot Millennium căutau. Hai să vedem la standul Tritonic, la Trei, la Leda, la Corint... Humanitas e mult prea aglomerat, nu intru acolo. Dau ture prin Romexpo şi încep să mă simt frustrat. Îmi sclipeşte un pui de idee şi fug la SRSFF, că ei sigur tre' să ştie, doar sunt în branşă. A, păi parcă i-am văzut pe la standul editurii Vremea, două standuri mai încolo, îmi confirmă Dănuţ Ungureanu.

La două-trei mese zgribulite (mesele) e veselie mare: domnul HNU se bucură cu fiecare client de premiul primit, domnul Liviu Radu împarte autografe, domnii Bebe şi Nicu împart cărţi. În sfârşit i-am găsit, în sfârşit i-am întâlnit, în sfârşit mi-am completat cumpărăturile.

Fraţilor, Odiseea Press trebuia să vă numiţi, măcar pentru târgul ăsta. Totu-i bine când se termină cu bine, totuşi. Luat cărţile, primit autograf, când să-l pun şi pe HNU să dea cu subsemnatul, ia-l de unde nu-i. Păi unde să fie, poate la Nemira, că începe lansarea. Hai fuguţa la Nemira, pe HNU tot nu l-am mai găsit (da' nu-i bai, îl prind eu la următorul târg), dar hai că se lansează. Pe poster scrie de GRRM, de Wastelands, de Hobb... Dan Mihai Pavelescu vorbeşte puţin de genul verbelor (împinge e feminin, trage e masculin), după care Michael Haulică îi lasă scena lui Mircea Pricăjan care prezintă... doar Stephen King. Puţin desumflat, că vroiam vreo două vorbe şi despre Martin sau Wastelands sau ceva SF autohton, îmi trec din nou în revistă achiziţiile. Toate's acolo, abia mă aşteaptă să le pătrund (ăsta ce gen o avea?). La Humanitas tot îmbulzeală e, asta e, rămân fără Drum.

No, dragilor, cam asta fu şi cu Gaudeamusu' pe anu' ăsta, mi-am luat cam tot ce îmi propusesem, am ce citi până mai încolo. Au mai fost luate şi alte cărţi, dar probabil că veţi citi despre asta în altă parte.Ca să n-o lungesc prea mult, mai pun doar o listă de pro şi contra, un fel de impresii generale ale târgului (aşa cum l-am văzut eu într-o singură zi), iar pe final mulţumesc editorilor şi editurilor pentru efortul pe care îl depun. Să auzim de bine!

Pro:
- luat majoritatea cărţilor pe care le căutam.
- promovare tineri (inventică, cititori, publicaţi).
- Millennium: foarte interactivi.
- o nouă editură care îmi atrage atenţia, după Nemira: Millennium Press (nu ştiam foarte multe despre ei înainte de târg).

Contra:
- Millennium au fost greu de găsit.
- intrarea a costat 4 lei. Like, WTF???
- Nemira: suficient de aglomerat.
- am lăsat în urmă standul urmărilor DUNE (Millennium) uşor dezamăgit: prea multe de luat acum. Da' recuperez eu odat' ş-odat'.
- n-am mai luat nici Disfuncţia Realităţii de la Nemira, că nu mai aveam bani...
- nu am luat nimic de la Romfilatelia, pentru că ar fi trebuit să stau prea mult la coadă. Probabil singurul lucru pe care chiar îl regret de la târgul ăsta.

Impresii de la târg găsiţi atât pe blogul celor de la Nemira, cât şi pe blogul lui Horia Nicola Ursu sau în Casa virtuală a lui Bebe şi Voicu.

Dependență

2009-11-17T21:16:00.005+02:00

Fluturele zbură mult, în zările de un albastru posac, bucurându-se de libertatea nou primită. Timp de șase săptămâni dădu rotocoale copacilor dezgoliți, viilor ușor atinse de promoroacă și unor ghivece cu flori apuse demult.

În ce-a de-a șasea săptămână, găsi un ghiveci cu azalee abia înflorite, culmea, și se așeză între ele. După zile întregi de ploi din care scăpase cu greu, tras înainte numai de libertatea nou dobândită, se așeză ușor între azaleele de pe pervaz, la lumina plăpândă a ultimei licăriri a soarelui.

Se uita curios în jur, de parcă ar fi căutat ceva ce nu găsea.
Fotoliile de pe prispa, roase de timp, de şoareci, de pisici, odihneau acum doar câteva coroane de flori.
Oameni veneau şi plecau, stăteau, plângeau, râdeau, dar Fluturele căuta pe cineva anume.

După şase săptămâni de aşteptare, şase săptămâni de libertate, şase săptămâni de independenţă, şase săptămâni de singurătate, Fluturele începu să bată puternic din aripi. Fură câteva bătăi mai liniştite, ca şi cum ar fi vrut să aplaude şi îi trebuiau câteva încercări de pregătire. Odată, şi înc-odată, şi încă o pregătire, şi apoi veni...

Veni Bătaia din Aripi a Fluturelui. Niciun zgomot nu se mai auzi dintr-odată, Lumea amuţi şi amorţi în slow motion. Aripile Fluturelui plecară de jos, stârnind Vântul, urcară uşor către vârf. O uşoară lumină verde-gălbuie urmă mişcarea aripilor, devenind de un roşu puternic către Vârful Atingerii...

În fotoliul ars de soare, ros de timp, culcuş pentru şoareci şi stâlp de ascuţit ghearele pentru pisici, în fotoliul cel de lângă odaie, Bătrânul îşi potrivi pe nas ochelarii cu dioptrii cât fundurile de borcane. Vedea oamenii din jur, îi simţea, şi totuşi nu erau acolo, cu el. Dar nici că-i păsa, aşa că nu percepu că dintr-odată ei începură să amorţească în slow motion şi să dispară unul câte unul.
Nu-i băga în seamă, dar văzu tocmai fluturele care se pregătea să bată din aripi pe pervaz, lângă el.

- Venişi? Că mult te mai aşteptai să vii... i se adresă Bătrânei care se materializase in fotoliul de lângă pervaz odată cu Bătaia din Aripi a Fluturelui.

Bătrâna nu îi răspunse, în schimb îi zâmbi şi îi întinse mâna noduroasă de bătrâneţi argintate.
Bătrânul îi privi mâna prin ochelarii groşi cât fundurile de borcane, se ridică şi o ajută şi pe ea să se ridice.

Ţinându-se de mână ca doi îndrăgostiţi, începură să coboare treptele de pe prispă. După prima treaptă păreau ceva mai tineri, dar cu siguranţă la cea de-a treia şi ultima treaptă deveniră eterici.

La ultima Bătaie din Aripi a Fluturelui, cei doi Fluturi de pe pervaz îşi mişcară aripile la unison, se ridicară dintre azalee, dădură ocol casei de câteva ori, şi apoi se pierdură în orizontul albastru mohorât al cerului de toamnă pe sub curcubeu...

In death, we go alone, but nevertheless we forever rejoice...

Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina,
Tufelor de lămâiţă
Li se usca rădăcina.

Peste creştet de dumbravă
Norii suri îşi poartă plumbul.
Cu podoaba zdrenţuită
tremură pe câmp porumbul.

Şi cum de la miazănoapte
Vine vântul fără milă,
De pe vârful şurii noastre
Smulge-n zbor câte-o şindrilă.

De viforniţă păgână,
Se-îndoiesc nucii, bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus,pe cumpăna fântânii.

Îl ascult şi simt sub gene
Cum o lacrimă-mi învie;
Ni s-aseamănă povestea,
Pui golaş de ciocârlie.

Tudor Gheorghe, Toamna (Octavian Goga)

----------------
Listening to: Tudor Gheorghe - Toamna (Octavian Goga)
via FoxyTunes

WWW | Reco of the week | Make Me Happy!

2009-10-22T18:32:00.006+03:00

Rar mi se întâmplă să recomand site-uri de pe net, mai ales că nu am o obişnuinţă din a descoperi ceva nou, dar de data asta am găsit (mi s-a spus despre) ceva interesant şi util.

Mai mult ca sigur v-aţi lovit cel puţin odată de dilema (bucuria / povara, voi alegeţi) de a cumpăra un cadou cuiva apropiat şi nu aţi ştiut ce să-i luaţi.

Site-ul pe care vreau să îl recomand rezolvă cel puţin jumătate din problemă: Make Me Happy (sau MMH, pe scurt) este conceput exact pentru genul ăsta de probleme. Site-ul constă în liste de dorinţi fierbinţi ale celor care se înscriu, disponibile publicului. Prin intermediul lor puteţi afla ce îşi doreste prietenul vostru, ba mai mult, şi el poate să afle care din cadouri le va primi. Nu ştiu dacă această ultimă facilitate este cea mai potrivită pentru persoanele cărora le plac surprizele, dar mai mult ca sigur evită situaţii în care mai mulţi invitaţi la majorat, botez sau nuntă ar lua acelaşi cadou...

Spuneam că site-ul rezolvă jumătate din problemă, pentru că este absolut necesar ca sărbătoritul să aibă un cont aici... şi liste actualizate cu ce-i doreşte inimioara... Evident, nu apare nicio garanţie că dacă respectivul îşi trece pe wishlist un Lamborghini, o să îl şi primească... :D Mai mult, este posibil ca în viitorul destul de apropiat să se poată face cumpărăturile direct de pe acest site, în loc de a merge la fiecare vânzător în parte.

O alta din caracteristicile funcționale interesante ale acestui site pare să fie interfațarea (!?) cu mult-prea-cunoscutul-si-de-mine-neutilizatul Facebook. De verificat... :D

Site-ul este la început şi mai mult ca sigur că are unde să crească, dar mi se pare o idee foarte utilă într-un WWW ticsit de aceleași lucruri care se repetă mereu și mereu, poate doar cu o față nouă...

În final nu pot decât să vă urez... spor la cumpărături și să faceți pe cineva fericit!

Teaser of the Shadows (Divinity)

2009-10-20T22:17:00.005+03:00

- E vreunul din noi jucător? Sau doar piese mutate în jocul altcuiva?

[...]
- Da, e credinţa noastră că tot ce se întâmplă este voinţa lui Dumnezeu. Dar nu cred că este şi credinţa ta.
- Nu. Noi, creştinii, trebuie să ghicim dorinţa lui Dumnezeu şi s-o îndeplinim.
[...]
- Totuşi, e mai bine să crezi că o putere divină ne ghidează paşii decât că nu contează nimic în afară de micile noastre mizerii şi bucurii.
- Doar dacă fericirea noastră nu este scopul suprem.
- Dacă fericirea noastră este scopul lui Dumnezeu, de ce atât de puţini dintre noi sunt fericiţi?
- Poate că vrea să avem parte numai de fericirea pe care o putem găsi singuri.

Alai vs Petra Arkanian,
Orson Scott Card, Umbra marionetelor

----------------
Listening to: Phoenix - Anotimpul 5
via FoxyTunes

De toamnă

2009-10-20T16:24:00.005+03:00

Je suis malade

Ah, toamnă, cât de perverși sunt strugurii tăi,
Strugurii cu boabele lor tari, rotunde și colorate
În roșu, negru, alb
O să strivesc odată un bob de strugure de sfârcul tău,
Întotdeauna am dorit să văd care-i mai tare.

O să-l desprind de pe ciorchine,
O să îl țin delicat de pieliță,
Ș-apoi o să te-mpung cu el
Până când ori bobul de strugure ori sfârcul întărit al sânului tău va ceda.
Și-o să întind sucul roșu în jurul bobului tău de strugure
Până când n-o să mai fac diferența: care-a fost bobul, și care-a fost mustul?

De parcă n-ar fi destul, o să iau un ciorchine întreg
Și-o să te pun să-l tescuiești între picioare.
Altfel, o să-l zdrobesc pe muntele tău cu bărbia
Ș-apoi o să știu
Care-al cui must a fost.

Mai apoi o să-ți strecor `năuntru o boabă, sau două, trei...
Și-o să te trag aproape, să le zobesc degrabă,
Până când mustul tău și-al strugurilor tăi perverși
(ah, toamnă, cât de tari ți-i simt în palmă)
Va deveni VIN...

Ș-atunci am să mă-mbăt cu vin, cu must, cu tine,
Parce que je suis malade... du ton raisins et du toi...

Je suis malade du toi...

Bătrânul și Fluturele

2009-10-19T19:28:00.008+03:00

În prima zi, Pițigoiul zbură până aproape de casă.
Se opri mai întâi pe o ramură a salcâmului și se uită iscoditor către pridvorul casei. După câteva clipe sări pe marginea balconașului, între două ghivece cu flori.
Era o zi de toamnă târzie, cu un soare care strălucea suficient de mult cât să vrei să cauți umbra. Ori asta și găsi Pițigoiul, între cele două azalee.
Bătrânul ședea tolănit ca în fiecare zi în fotoliul de lângă ușă.
Pițigoiul îl inspectă momente bune de timp, după care se întoarse către crâng și își luă zborul.

A doua zi, Fluturele se învârti de câteva ori pe lângă scaunele și masa puse pe verandă, lângă casă. Dădu ocol câtorva glastre și în cele din urmă se așeză între azalee...
Era puțin obosit, îl dureau aripile îngreunate de umezeala din aer. Nu mai era căldura de ieri, așa că după ce se zvântă cum putu în puținele raze ale soarelui, zbură lin spre Bătrân.
Îl ocoli de câteva ori până să i se așeze pe cozorocul șepcii.
Bătrânul stătea tolănit, ca și ieri, în cel mai apropiat dintre fotoliile roase de șoareci, pisici și timp. Prin ochelarii cu lentile groase cât fundurile a trei, patru borcane, privirea îi era ațintită undeva în zare.
Tocmai mâncase și scuipa din când în când câteva semințe de roșii din ciorbă. Ținea rezemat de trup ciomagul tocit pe care se sprijinea în mersul târșâit. Îl mai ridica din când în când, îl examina curios (sau înciudat), și apoi bătea cu el în podea.
Odată să cheme trăsura cu șoareci înhămați, de trei ori să se transforme în muscă, sau pur și simplu de nerăbdare...

- Nu mai vine odată cu gâștele?
- De ce?
- Păi să plecăm, că ne prinde seara aci...
- Unde să pleci măi?
- Acasă, dom'le, n-auzi?
- Nu pleci niciunde, că n-ai de ce... Nu știi că aici ești acasă?
- Eee... Mmm, mormăi Bătrânul și se înfundă mai adânc în fotoliu, bătând din ciomag, și cu un Fluture pe șapcă.

Începu din nou să mormăie și să bată ritmic, la intervale regulate, din ciomag. Nu ofta mai deloc, în ciuda vârstei. La un moment se ridică și dădu să intre în casă.

- De ce n-o scoli? Că dormi destul! Și tre' să vină ăștia cu gâștele, să plecăm acasă. Cât mai are de gând să doarmă?
- N-auzi măi că nu se poate trezi?
- Păi de ce?
- Păi nu mai poate...
- Eeee, taman acu'?

Prinzând ceva curaj, intră și se apropie. Se apropie și începu să sufle:

- Fiuuuu, fiuuuu.... fiuuuuuuuuuuuuuu, fiuuuu, fiuuuuuuuuuuuuuu....
- Ce-ai mă, de ce sufli așa?
- Păi să o trezesc...
- N-auzi măi că nu se trezește?
- Păi ce i-ați făcut? Că ieri dacă suflam așa se trezea și începea să râdă...
- Da Bunule, da' asta era ieri...

Înciudat, Bătrânul se întoarse pe pridvor, luă o gură din cana cu apă și se tolăni din nou în fotoliu. Nu stătu mult timp și începu să se foiască. La un moment dat auzi gâștele în curtea din spate și atât îi trebui...

- Mă, unde-or fi ăștia, că gâștele veniră...
- Care ăștia măi?
- Păi să mergem acasă...
- N-auzi măi că n-ai unde acasă să mergi? Aici ești acasă, măi, nu ne mai supăra...
- Eeee... drăcie... sînt acasă... Las' să vină ăștia, să plecăm...

Abia se așezase Fluturele pe umărul Bătrânului, că acesta începu să se ridice. De data asta Fluturele îi rămase pe umăr. Cu mersul târșâit se apropie de ușă și rămase în prag, parcă neștiind dacă are voie să intre sau nu. Se uită la cei doi băieți și fată, apoi intră încet.

- Ce vrei să faci?
- Păi s-o trezesc... Că acu' vin ăștia cu mașina și tre' să plecăm.
- N-auzi măi că nu se trezește? Treci și stai în fotoliu!
- Păi stătui până acu'...
- Las-o, că nu se trezește...
- De ce măi, zgâlțân-o să se trezească...
- Nu se mai trezește tată, că a murit... N-ai văzut că ieri a venit preotul să o spovedească?
- Păi am văzut că a venit popa... o spovedi, o împărtăşi, și la ce bun? Că tot muri... Ce mai faceți acum cu ea?
- N-auzi tată că nu pleci niciunde?
- Bunicule, stai măi jos în fotoliu, că mergem mâine, mă... mergem mâine...

Și mai înciudat, Bătrânul se răsuci și se îndreptă târșâit spre fotoliu, în care se lăsă să cadă.

A treia zi, un Tăun dădu ocol casei, și Fluturele zbură departe, departe în zarea gri-albăstruie de toamnă...

In death, we go alone...

[dedicat tuturor celor care au fost crescuți de bunici]

----------------
Listening to: PACHEBEL - Canon
via FoxyTunes

Dirty Job

2009-10-18T11:58:00.003+03:00

E greu. E tare greu.

Zilele astea m-am confruntat cu o dilema destul de mare pentru puterile mele, la locul de munca.
Nu are de-a face cu ceea ce trebuie sa fac in sine, ci se refera mai degraba la efecte secundare. Abstractizand putin, dilema se poate extinde si la altceva decat domeniul tehnic...

Problema a fost generata de defectarea unui utilaj. O problema mecanica, electrica, de automatizare, nu conteaza. In schimb aceasta defectare a dus la o dilema de incredere.

Increderea in oameni. Pe de o parte avem tehnicienii proprii care vin cu propriile idei, pe de alta parte avem tehnicienii utilajului, care, evident, vin cu parerile lor. In ambele cazuri, ideile sunt generate de experienta, priceperea tehnica si asa mai departe, dar nu despre asta este vorba.

Ce te faci cand jumatate din oamenii care te inconjoara (sefi, colegi, bla bla) au incredere in unii si neincredere in ceilalti, iar cealalta jumatate are incredere in ceilalti si sunt sceptici in ceea ce ii priveste pe primii? Ba mai rau, ce te faci cand problema asupra careia tehnicienii isi impart opiniile depaseste sfera proprie de cunostinte sau de intelegere a fenomenelor?

In cine poti sa ai incredere? In cei care de ani buni de zile au intervenit pe utilajul pe care il ai, asa cum stiau ei, si isi faceau treaba... sa zicem bine, dar numai atunci cand era nevoie (experienta mecanica/electrica variata), sau in cei care de ani de zile lucreaza cu astfel de utilaje (experienta specializata)?

In mod clar, este vorba de lucrul cu oamenii, de incredere in nivelul de pregatire si in experienta lor.

Dar cu oamenii se interactioneaza si in afara orelor de lucru. Dilema asta se poate extinde foarte bine si in afara serviciului. Acolo, de bine de rau se ajunge la un compromis. Pui in practica o idee, o verifici, daca e bine imparti multumiri, daca nu e bine si a fost de la inceput o prostie, imparti avertismente.

In viata de zi cu zi ce faci? Cum rezolvi dilema?

Pe cine asculti atunci cand jumatate din oamenii din jurul tau au incredere intr-o persoana, dar altii isi manifesta mai mult sau mai putin fatis, mai mult sau mai putin violent neincrederea in aceeasi persoana? In mod clar un raspuns ar putea fi sa te iei dupa ce simti. Dupa propria observatie. Dupa rationament, deductie, sau pur si simplu instinct.
Daca te iei dupa altii, si iese prost, poti sa arunci "vina" pe ei. Desi tot vina ta e ca te-ai luat dupa aia. Daca te iei dupa tine, si iese prost, nu mai ai pe cine sa scoti tap ispasitor...

Cat de mult ai de ales intre doua tabere opuse? Poti alege sa ai incredere in unii, in altii, sau in tine?

Personal, ma conduc dupa principiul "nevinovatiei pana la proba contrarie". Numai ca incerc sa generez proba contrarie cat mai repede. Adica daca am de ales intre a avea incredere sau a nu avea intr-o persoana, generez sau caut o situatie in care ar trebui sa am incredere si persoana mi-ar insela asteptarile. Iar atunci cand apare "proba contrarie", stiind ca am generat-o / cautat-o eu (in mod constient), schimbarea de parere la 180° are loc imediat, si ireversibil.
O fi bine?

Teaser of the Shadows (The Human Race)

2009-09-24T19:27:00.007+03:00

Ăsta e sensul vieții: bărbatul să-și găsească o femeie, femeia să-și găsească un bărbat, o creatură cât mai diferită, și apoi să facă împreună copii sau să-i aibă în orice alt mod, dar să-i crească și să-i privească făcând același lucru, generație după generație, astfel ca atunci când vor muri să știe că vor fi permanent o parte din marea rețea a vieții. Că nu sunt un subiect închis, că nu dispar.

[...]

Este moștenirea noastră genetică. Nu numai dorința noastră sexuală - asta poate fi deformată în orice sens, și adesea și este. Și nici doar dorința de a avea copii, căci mulți oameni nu au niciodată parte de asta și totuși sunt cuprinși în rețea. Nu, e o foame mai adâncă de a găsi o persoană de celălalt sex, acel sex diferit și înspăimântător, și de a avea o viață împreună. Chiar și bătrânii care au depășit vârsta căsătoriei, chiar și oamenii care știu că nu pot avea copii, tot sunt dornici de așa ceva. În adevărata căsătorie două persoane diferite devin, pe cât pot mai bine, una singură.

[...]

Vorbesc despre o trăsătură de care rasa umană are absolută nevoie pentru a avea succes. Lucrul care ne face să nu fim nici animale de turmă, nici solitare, ci ceva intermediar. Lucrul care ne face civilizați sau cel puțin civilizabili.

Orson Scott Card, Umbra marionetelor

----------------
Listening to: Eurythmics - When Tomorrow Comes
via FoxyTunes

Retaliation on CATURDAY

2009-09-09T21:59:00.004+03:00

A little while ago, some rogue sites announced they would support a NoCat-Day. Today.
Internet without cats. No videos, no photos, no monorail cat, no basement cat, no ceiling cat, no nothing.

Well, can't say I blame 'em... I just wanna balance things a bit... :D

If you want to retaliate as well, all you have to do...
.... is watch photos of sleeping kittens!!!!

Until then... enjoyz dis onez heer...

I tink dat iz enuff for nao. Youz can find moar kitteh. What do U mean whear? Why, at De Cheezburger Stand, of cors!

[signed: De Ebil Doggie]

Teleportation (to BMW or not to BMW)

2009-08-18T21:09:00.006+03:00

... is actually possible.
And there's no world wide government conspiration to hide it...

Just... maybe... common sense... and a sheer driving pleasure...

Here's the evidence!

Car Commercial Promo from PWL Studio on Vimeo.

Tu ce recomanzi?

2009-08-16T18:11:00.009+03:00

În ultima vreme am dat peste tot pe bloguri de recomandări personale de cărți. Adică ceva de genul "uite ce mai citesc eu". Până și eu fac chestia asta, din când în când, ce-i drept. Sau mai mult, apar lepșe de genul "care este cartea ta preferată atunci când...".

Ei bine, Enciclopedia Lucrurilor Frumoase, aka Feeria, îmi transmite un îndemn (adică o leapșă): Tu ce cărți ai recomanda unor categorii de oameni? Ce mi se pare mie așa special în recomandările astea? Păi, așa cum am spus în prima propoziție, majoritatea recomandărilor pe care le facem, inclusiv eu, sunt făcute din perspectiva proprie, a celui care face recomandarea. Mai pe românește, recomandăm cărți fără să ne gândim și la destinatar. Recomandăm pentru că ne-a plăcut nouă, dacă altuia nu-i place, apăi asta-i treaba lui. Ei bine, de data asta voi încerca să fac invers. Să mă gândesc întâi la cel care va citi, și apoi să fac o recomandare. Mi se pare o provocare impresionantă. Să vedem și ce iese...

Ca de obicei, nu dau leapșa mai departe cuiva anume, oricine e liber să se gândească la întrebări și răspunsuri...

Ce carte ai recomanda și de ce unui dezamăgit în dragoste?

Prima întrebare pare și cea mai grea. Grea pentru că oscilez între două răspunsuri: pe de o parte, aș recomanda ceva de "inimă albastră", poate Pe Culmile Disperării a lui Cioran, pe de altă parte Pe Aripile Vântului e mult mai optimistă... No, dintre două, iese a treia: Fata cu portocale (Jostein Gaarder).

Ce carte ai recomanda și de ce iubitului/iubitei?

Uff, din ce în ce mai greu. Cum iubita este o devoratoare de cărți, alegerea e foarte greu de făcut. Cum să găsesc o carte pe care am citit-o eu și nu a citit-o ea? Ok, ar fi saga lui G. R. R. Martin (Cântec de Gheață și Foc), ultima carte din ciclul Ender al lui Orson Scott Card (Copiii Minții) sau pur și simplu Carantina lui Greg Egan. Pentru că sigur le-ar citi pe nerăsuflate, oricare ar fi opțiunea ei.

Later edit: Da. Cu siguranță asta ar trebui să citească: Frank Herbert, Incidentul Iisus, Efectul Lazăr, Factorul Înălțare (Saga Pandora)

Ce carte ai recomanda și de ce celui mai bun prieten?

Eh, cel mai bun prieten... nu prea citește. Nu știu de ce, dar îmi vine în minte Romanul Adolescentului Miop, al lui Eliade. O carte care poate deschide apetitul pentru lucrările mai profunde...

Ce carte ai recomanda și de ce unui copil de 10 ani?

Vârsta de 10 ani e vârsta aventurilor. Karl May, Jules Verne, Mark Twain, Dumas. Poate chiar și G. R. R. Martin – Peregrinările lui Tuf. N-aș recomanda Harry Potter, în primul rând pentru că nu am citit cărțile, iar pe de altă parte unele (filme) mi se par puțin cam prea negre pentru un copil de 10 ani. Asta nu înseamnă că nu ar putea să le citească la 11 ani :D. Ar merge și Cuore – Inimă de copil a lui Edmondo de Amicis, și să nu cumva să uităm Cireșarii – Constantin Chiriță.

Ce carte ai recomanda și de ce unui mare aventurier călător?

În mod puțin desuet, i-aș recomanda ceva de Jules Verne. Bine, asta pe lângă provocarea de a urma unul din traseele descrise în cărțile lui Verne...

Ce carte ai recomanda și de ce unui dușman cunoscut?

Hmm. Nu prea pot spune că am dușmani cunoscuți. Și totuși, dacă aș avea, cred că aș recomanda Dune, de Frank Herbert.

Ce carte ai recomanda și de ce unei persoane care nu iubește lectura?

Scopul acestei întrebări e puțin dubios. În urma recomandării ar trebui să înceapă să fie atras de lectură? Viața la țară, a lui Duiliu Zamfirescu.

Ce carte ai recomanda și de ce unuia cu nasul pe sus?

1001 Nopți. Nu știu dacă ar ajuta cu ceva... Și Ferma Animalelor – George Orwell

Ce carte ai recomanda și de ce celui care apare primul în lista ta de bloguri?

Blogroll-ul meu nu este făcut pentru a avea pe cineva pe primul loc, așa că o să menționez doar câteva persoane:

Quicksilver (pasionată de filme): orice carte după care s-a făcut un film.
Miss D (psiholog): cam orice roman al lui Stephen King (știe ea de ce :D)
Xelomon: Gabriel Garcia Marques – Dragoste în vremea holerei
Feeria: Cântec de Gheață și Foc – G. R. R. Martin

Ce carte ai recomanda și de ce unuia care crede ca le-a vazut pe toate în viață?

Gabriel Garcia Marques – Memorias de mis putas tristes. Pentru un gust de bătrânețe...

Adăugare personală: ai recomanda o carte pe care nu ai citit-o?

----------------
Listening to: Sting - Fragile
via FoxyTunes

Vanity or Perfection

2009-08-05T19:58:00.002+03:00

Nu, nu este vorba de melodia celor de la Dimmu Borgir. Nici pe de parte. Nu.

Astăzi am refuzat să primesc mită.

Așa, și? Ce-i cu asta? Păi este. Hai să vedem.

Fapte:

Furnizor
Client (eu)
Câteva bancnote îndoite. Nu am reușit să văd decât cel puțin 2-3 bancnote de 500 lei. Adică minim 1500 lei.

Situația a fost destul de simplă. Mi s-a oferit o sumă de bani. Punct. Nu pentru a facilita anumite servicii, nu pentru că aș fi facilitat anumite servicii. Ok, în cazul ăsta poate nu e vorba de mită, ci doar de... "o mică atenție". Tot aia. Furnizorul a venit să discutăm diverse oportunități de colaborare, discuția a fost foarte la obiect (vrem d-ăstea, d-ăstea și d-ăstea, d-ăstelalte nu iau de la tine pentru că ești mai scump cu 50%, iar competiția are referințe mult prea bune). Spre final, când am rămas relativ singuri pe scară, la etajul 1, a apărut atenția. Am refuzat politicos și ferm, după care ne-am despărțit în condiții amiabile, deși cu un gust ușor amar. La parter, într-o mică sală de așteptare era un coleg. Sigur s-a auzit discuția, nu știu în ce măsură. La 1 minut după ce ne-am despărțit (după ce l-am condus în afara clădirii), pe lângă mine a trecut șeful direct și directorul de fabrică (șeful șefului).

Bun, dar de ce am refuzat? Am o sursă de venituri decentă, nu sunt ultimul sărăntoc dar nici bulibașă. Suma estimată ar fi undeva între 20% si 33% din salariul meu pe o lună. Pe drum mă gândeam ce aș fi putut face cu banii ăia. Monitor widescreen, 26". Pe care vreau să îl iau de prin primăvară. Cam jumătate din costul mobilei pe care vreau să o cumpăr. O parte măricică din banii pentru o binemeritată vacanță de 5-7 zile în Bulgaria, Grecia, sau chiar și la noi. Nunți, botezuri. Evident, scos prietena în oraș de vreo 2-3 ori cel puțin. Nu zic că nu aveam ce face cu banii ăia. Ce m-a deranjat, atunci?

Nu sunt obișnuit să dau sau să primesc bani pentru lucruri (servicii, obiecte, etc) pe care le pot obține pe o cale moral justă. Nu mi-am aranjat vreodată examene, fie că erau de bac sau de prin facultate, nici măcar când am avut restanță. Da, un buchet de flori la doamna doctor am dus. Dar nu era un buchet de 25 de trandafiri. O cafea la secretară am dus. Dar nu era un bax. Nu m-am angajat pe pile, nu am semnat contracte numai pentru că îl știam pe celălalt.

Mă deranjează că nu știu motivul pentru care celălalt a venit cu atenția (de vreo 2 săptămâni mă vânează, ca să zic așa).

Bun, și acum să ajung și la subiect.

De ce am refuzat, totuși? A fost vanitate? Nu îmi erau suficienți (sunt prea scump)? Erau prea mulți (sunt prea ieftin)?

A fost perfecțiune civică? Sunt chiar așa de moral/moralist? Iar ce simt acum, simt că îmi pare rău că nu i-am luat? Îmi pare bine că nu i-am luat cu riscul de a fi văzut de doi șefi? Îmi pare bine că acel coleg a auzit discuția și acum o fi mândru de mine? Sau îmi poartă pică pentru faptul că nu i-am luat, să mă aibă la mână și să ceară o parte din ei?

Astăzi am refuzat să primesc mită.

Voi ce părere aveți? Am făcut bine? Am procedat greșit? Sunt un om integru sau doar un fraier care acum plânge după un monitor?

Să mă întristez pentru că mi s-au oferit acei bani?

Să mă întristez pentru că i-am refuzat?

Să mă întristez pentru că cineva consideră "de bun simț" să vină cu o atenție atunci când se schimbă persoana cu care discută comenzi și contracte?

Să mă întristez pentru că cel de dinaintea mea așa proceda?

Să mă întristez pentru că este considerat normal să oferi atenții în România?

Astăzi nu primesc mită. Încearcă mâine.

----------------
Listening to: Nathasha St-Pier - Un Age Frappe a ma Porte
via FoxyTunes

În așteptarea dragonilor

2009-07-23T21:18:00.004+03:00

Tin de ceva vreme să spun o poveste despre o poveste.

O poveste cu regi și bastarzi, cu mercenari și soldați. Cu onoare și trădare, cu lupte între armate mari și mici, cu lovituri din umbră.

O poveste îmbrăcată deopotrivă cu oțel valyrian și dantelă myrisheză. O poveste a luptei pentru putere și a luptei pentru supraviețuire.

O poveste cu Oameni și Ne-oameni, cu Case cu Blazoane si Sălbatici Liberi, cu Lupi Străvechi și Corbi, și Dragoni.

E vorba de Cântecul de Gheață și Foc (A Song of Ice and Fire) al incredibilului G. R. R. Martin, o poveste începută, aflată încă sub pana autorului. De multă vreme încerc să aștern câteva rânduri pe hârtie despre această saga atemporală, nehotărârea venind în principal dintr-o singură sursă: ce-aș mai putea scrie eu despre fantezia unui geniu? Pe cine să mai conving să citească povestea unor eroi, când mai mult ca sigur toți fanii genului fantastic așteaptă deja cu sufletul la gură continuarea?

Ce aș mai putea scrie eu, și cât de obiectiv aș putea rămâne? Răspunsul este departe de a fi simplu.

Rețeta succesului (câștigător Locus Fantasy Award, nominalizat Hugo și Nebula) are ingrediente pe măsură:

Se ia una bucată teren presărat cu văi, dealuri, munți, ape colorate, țărmuri stâncoase
Se aduc cuceritorii care să înlăture vechea orânduire (Aegon Targaryen - Cuceritorul)
Se pune de-o răzmeriță (Jaful de la Debarcaderul Regelui), în care regele este ucis (Jaime Lannister – Regicidul (Kingslayer))
Se împarte ținutul în 7 regate sub un rege nou (Robert Baratheon)
Se scoate un mistreț în fața regelui beat.
După moartea regelui, se dezlănțuie Cântecul, și se lasă la dospit, după bunul plac al personajelor.
Se presară din loc în loc cu ciorile Zidului și cu Lupi Străvechi, iar către final se așează glazura (Daenerys Targaryen) și cele trei cireșe de pe tort (Drogon, Rhaegon și Viserion)

Cântecul propriuzis începe cu Urzeala Tronurilor (A Game of Thrones), urmată de Încleștarea Regilor (A Clash of Kings), peste care se presară un Iureș al Săbiilor (A Storm of Swords) și se obține Festinul Corbilor (A Feast for Crows). Spre final, se așteaptă Dansul cu Dragonii (A Dance with Dragons), Vânturile Iernii (The Winds of Winter) și Visul Primăverii (A Dream of Spring). Șapte regate și șapte cărți.

Suficient timp și spațiu pentru a prezenta pe îndelete destinele întortocheate ale (aproape) tuturor personajelor. O prezentare pe scurt a celor trei volume publicate la noi de Nemira ar suna în felul următor:

Urzeala Tronurilor are rolul de a ne pune în temă cu istoria veche și contemporană a Westeros-ului. Ne sunt prezentate:

Casa Stark (de care ne "îndrăgostim" aproape instantaneu) – simbol al dreptății și onoarei.
Casa Lannister (ai cărei reprezentanți devin pe loc "băieții răi") – simbol al vicleșugurilor, cu o eternă foame de putere
Casa Baratheon – simbol al puterii, pe de o parte, și al trădării pe de alta.

Prima carte îmi pare acum volumul scris cel mai "cronologic". Acțiunea se desfășoară destul de liniar, de multe ori foarte predictiv, o autentică poveste medievală. Avem un Rege puternic (Robert Baratheon) ce domnește in Westeros, ajutat de o Mână a Regelui (Eddard Stark). Puterea regelui pare să fie atât fizică (Robert a fost un bun luptător), cât mai ales una financiară, fiind căsătorit cu Cersei din Casa Lannister – cea mai bogată dintre case. În afara Regelui și a Mâinii Sale, avem de-a face cu o puzderie de Case recunoscute prin Blazoanele sau motto-urile lor, și cu o mulțime și mai mare de urmași, progenituri, sau simpli bastarzi ai acestora. Întregul univers este descris suficient de detaliat, personajele sunt conturate perfect, chit că "ies din umbră" cu fiecare capitol citit. Pentru că la G. R. R. Martin, capitolele poartă numele personajelor.

Așa cum spuneam, acțiunea acestei prime cărți nu te lasă să pierzi noțiunea timpului, deși se desfășoară pe câteva planuri paralele. Ia aminte, însă: pentru fiecare dată când te simți "da, așa simțeam că se va întâmpla", rezervă-ți cel puțin un "așa ceva nu poate fi adevărat". Nu-ți face impresia (total greșită) că asta-i doar o altă carte de "au trăit fericiți până la adânci bătrâneți". Dorința de putere aduce resurse neprevăzute și nu de puține ori "băieții buni" o încasează. Bine de tot...

Moartea ciudată și relativ subită a regelui lasă în urmă un moștenitor legitim dar nu și biologic (progenitura incestului dintre gemenii Lannister), o Casă puternic nedreptățită (Eddard este executat pe motivul trădării) și cinci pretendenți la tron, cinci regi autoproclamați. Deasupra tuturor, aproape impasibil stă Zidul, ai cărui apărători, Frații Jurați ai Rondului de Noapte, par să se confrunte cu o amenințare mult mai mare decât divizarea celor șapte regate: pe lângă oastea de sălbatici și oameni liberi pe care o adună Mance Rayder, Regele-De-Dincolo-De-Zid, din ce în ce mai multe apariții ale Celorlalți se fac simțite. De urzeli nu scapă însă ultimii reprezentanți ai Casei Targaryen (Daenerys si fratele ei, Viserys), urmăriți din umbră dincolo de Marea Îngustă, în ținuturile îndepărtate Dothraki. Prima urmă de magie apare spre finalul cărții, odată cu "nașterea" celor trei dragoni.

Încleștarea Regilor este o desfășurare amplă de forțe: întregul ținut este sfâșiat de luptele dintre cei cinci regi autoproclamați. Bătăliile se pierd și se câștigă, aliați devin inamici și invers, castelele își schimbă înfățișarea și stăpânii de la o zi la alta.

Casa Stark este împrăștiată: în timp ce Robb, Regele Nordului, câștigă teren în fața Lannisterilor, Sansa, sora lui, este captiva Regelui Joffrey, Arya, cealaltă soră, este declarată lipsă, iar frații Bran și Rickon scapă extrem de norocos de vechii aliați ai casei Stark, mai întâi Casa Greyjoy, apoi Casa Bolton.

Frații lui Robert, Renly și Stannis Baratheon nu știu decât să se lupte unul cu celălalt, spre câștigul Lannisterilor, care se folosesc de magie și piromanție să distrugă mare parte din armata lui Stannis la Debarcaderul Regelui.

În est, Daenerys își continuă călătoria spre cele șapte regate, în căutarea resurselor cu care să recâștige tronul ce i se cuvine de drept.

Deși acțiunea se desfășoară cu puține răsturnări de situație, apariția lor este foarte bine regizată și au de fiecare dată efectul scontat: să vrei să citești si mai mult. Fiecare pagină te atrage ca un drog, știi că nu ai scăpare, dar nu te poți abține... Așa cum spunea un citat despre saga lui Martin: "e genul de carte de care te apuci la 9 seara, iar când te uiți din nou la ceas, e 3 dimineața... ar fi timp de încă un capitol...".

Dacă în primele două cărți capitolele păreau descrieri ale aceluiași eveniment din perspective diferite, dacă personajele trăiau aceleași întâmplări, Iureșul Săbiilor spulberă toate așteptările. De acum fiecare personaj are propriul destin, propriul drum presărat de glorie sau trădare. Capitolele nu mai respectă cronicitatea, deseori povestea urmărește unul sau două fire, pentru ca mai apoi să ți se spună ce se întâmpla în altă parte. De acum accentul nu mai este pe acțiunea propriu-zisă, ci pe destine, pe dezvoltarea in extenso a personajelor. Magia începe să se apară din ce în ce mai mult, simple fapte de arme nu mai prezintă interes. Este timpul celor care lucrează în taină, este timpul spionilor și al asasinilor. Mare parte din personajele pe care apuci să le cunoști după primele două cărți fie dispar, fie trec prin experiențe de "față în față cu moartea" (Tyrion Lannister este exemplul cel mai concludent), fie, mai mult, se și întorc din neființă. Numai previzibilă nu este acțiunea din Iureșul Săbiilor, iar de fiecare dată când se întâmplă ceva cu totul și cu totul neașteptat te apuci să recitești capitolul: nu se poate să se fi întâmplat așa ceva, sigur mi-a scăpat ceva, poate nu am citit eu bine...

Nu. Ai citit bine. Băieții buni mor, băieții răi au ceva noroc. Scenele poate cele mai așteptate și pe care am simtit nevoia să le recitesc măcar odată au fost Nunta Roșie (încerc să nu bag spoilere), și lupta dintre Oberyn "Vipera Roșie" Martell și Gregor "Muntele Călare" Clegane. Ah, da, și capitolul final. Ultimul paragraf. Ah, și luptele dintre Frații Jurați și Mance Rayder. Și oooh, da, apariția lui Stannis la Zid și mai ales votul Fraților Jurați. Cât despre ascensiunea relativ fulgerătoare a lui Daenerys în Ținuturile Libere... pfff... La naiba... Cât voi avea de așteptat până la publicarea următoarei cărți?

O capodoperă care te ține cu sufletul la gură. Asta ar fi povestea de care am vrut să vă spun. Un Cântec de Gheață și Foc, o luptă din care nu știi cine va ieși biruitor și cine va fi învins, dar mai ales, nu știi până când. Dacă ești fan al genului Fantasy, G. R. R. Martin și al său Cântec sunt recomandarea mea.

Recent am aflat de pe diverse site-uri că HBO pregătește ecranizarea primei cărți, Urzeala Tronurilor.

Mai multe detalii găsiți la următoarele adrese:

To beer or not to beer

2009-07-16T19:25:00.002+03:00

A TO DO list (things I have on my mind, but don't get around to post them):

Follow-up on RETEZAT National Park – one of the New 7 Wonders Finalists (needs some research for articles and photos – when will I get my own?)
Book/Saga review: A Song of Ice and Fire (needs a lot of determination and free time)
Visul unei dimineți ploioase (needs the perfect picture and a satisfying closure)
Dragon Tales – ACT I (needs thought-gathering)
Follow-up on Ferma Animalelor, Ferma de Lapte (needs a bit of determination and some info)
Digital Artist Recommendation – Dragon Art from deviantArt (needs a lot of free time and some further research)
Dragon Tales – Interludium I (thinking of it)
Umbre de seară (needs better physics and emotion)
De ce sunt curcubeele curbate? (needs quite a bit of time, actually)
Dance with me (just a thought)
Movie Recommendation (haven't seen a worthy movie recently)
Music/Artist/Band Recommendation (haven't followed this thoroughly yet)

Maybe posting this list will help me into actually getting the time and putting them down...

First Contact

2009-07-04T09:05:00.007+03:00

Source: StarCraft Legacy: First Contact

At the end of the 25th century, in high orbit over the fringe planet Chau Sara, the first volatile human contact with alien life was made. The Zerg hive spores had infested the topsoil of the planet, even now turning the planet's inhabitants to the will of the Zerg Overmind. High Templar Tassadar, Executor of the Koprulu Expeditionary Fleet, was ordered by the Protoss Conclave to burn the subtly-infested Terran worlds. Thinking that the humans could still be saved, Tassadar personally scouted the planet in his command ship, the Gantrithor, in order to confirm the extent of the infestation.

The Battlecruiser commanders of the Lomak, the Gettion and the Nikita were ordered to investigate the unexpected warp signatures detected by the Confederate scanners. Commodore Brownfield, fearing another rebel incursion into Confederate space, boldly led the Battlecruisers against this new threat. Yet this threat was far more than he, or even humanity, had bargained for.

Judicator Aldaris contemplated the fate of the humans in his sanctum, aboard the Arbiter command ship. On the Koprulu expedition, Aldaris represented the will of the Protoss Conclave. He expected that these Zerg which have gripped the Terran fringe planets were a far greater threat than anyone ever realized. Aldaris knew that Tassadar, who was the most vocal of the Templar to question the Conclave's judgments, wished to spare the humans. Yet, the Conclave's decree could not be ignored. Aldaris relayed their mandate to Tassadar, and knew that even he would not dare disobey a direct order from them. As expected, Aldaris soon received confirmation from the Executor. He nodded and contacted the fleet. "It is time," Aldaris intoned, "Configure your ships for dimensional recall."

Private Deckard, on a routine patrol of the peaks of Chau Sara, received an incoming transmission. Reports were flooding in from the capital city of Los Andares: all Confederate ships had been inexplicably destroyed. Even now, a few of the remaining vessels which lingered in low orbit began plummeting towards the surface. Some could be seen with the naked eye as their wreckage blazed across the sky, leaving a trail of fire in their wake. Attempting to catch a glimpse, Private Deckard stepped out of his vehicle and onto the precipice of Atina canyon...

With a heavy heart, Tassadar powered up the fleet's weapons systems and unleashed a surgical barrage of primal energies upon the unsuspecting planet. The weapons, fired with uncanny precision into the tectonic fissures, caused massive fluctuations within the planetary mantle, leaving the planet devastated and crumbling from the inside out. Aside from a pocket of Marines hidden in a fortified bunker deep below the planet's crust, there were no survivors. The first contact has been made, and the StarCraft universe will never be the same.

Technology is overrated

2009-06-30T21:54:00.004+03:00

How to blog from Microsoft Office

2009-06-28T17:39:00.002+03:00

Ok, so I usually don't do this, I mean, I don't search out tips and tricks on how to do this, how to do that, ya' know, that sorta crap...

But this time I stumbled across a very interesting feature of Microsoft Word, which practically enables you to post directly from the word processor.

The source of this was TechTasks.Blogspot.com.

For the moment I can't figure out how to actually include photos in the post, but at least I know it's now possible to blog from Word... :D

Chuck Norris de Pipera

2009-06-27T09:53:00.005+03:00

Preluat de pe Pseudo Placebo.

Gigi Becali nu face flotari, le cumpara gata facute.

Daca tu ai 1 leu si Gigi Becali are 1 leu, atunci Gigi Becali are mai multi bani ca tine.

Gigi Becali nu se spala pe dinti... dinti lui spala periuta de dinti.

Dumnezeu plateste drepturi de autor lui Gigi Becali pentru Biblie!

Gigi Becali a luat examenele inainte sa se le dea.

Ca euro-parlamentar, Gigi Becali va anula Legea Gravitatiei.

Gigi Becali a invins soarele intr-un concurs de stralucire.

Gigi Becali are puterea financiara necesara de a-l plati pe Chuck Norris sa-si dea o palma.

Becali a fost primul om ce a elaborat teoria relativitatii, dar ca sa nu para tocilar a vandut-o lui Einstein.

Gigi Becali unge painea pe unt.

Gigi Becali poate filma HD cu Nokia 3310.

Gigi Becali poate sa deseneze un triunghi cu 4 laturi.

Gigi Becali poate sa alerge 10 km in 15 secunde, ca stie o scurtatura!

De ce in calendarul lui Gigi Becali se trece direct de la 31 martie la 2 aprilie? Nimeni nu face misto de Gigi Becali!

Becali nu are acces la internet, internetul are acces la el.

Donald Trump a fost ucenicul lui Gigi Becali.

Toate companiile de asigurari se bat sa-i faca o asigurare de viata lui Gigi Becali... pentru ca el e nemuritor.

Adresa de mail a lui Gigi Becali este Yahoo@GigiBecali.com

Sunt lucruri pe care doar Gigi Becali le poate cumpara, pentru toate celelalte exista MasterCard.

Lumea a fost facuta in urma unui proiect finantat de Gigi Becali.

Gigi Becali poate sa apara la mai multe emisiuni in acelasi timp. In direct.

Gigi Becali a fost de 3 ori pe Luna, odata cu oile la pascut, odata cu Steaua in deplasare, si odata cu Radoi cand era mic.

Initial erau 8 minuni in lume. Dar Gigi Becali declarase ca prefera sa ramana modest.

Diavolul si-a vandut sufletul lui Gigi Becali.

La scoala, profesorul trebuia sa ridice mana pentru a vorbi cu Gigi Becali.

Gigi Becali este capabil sa lase un mesaj inainte de bipul sonor.

Elvetienii nu sunt neutri, doar asteapta sa vada de ce parte se va pune Gigi Becali.

Gigi Becali si-a pierdut virginitatea inaintea tatalui sau.

Exista patru stari ale materiei: gazos, lichid, solid si Gigi Becali.

Gigi Becali sta cu viteza luminii.

Gigi Becali nu are vise noaptea. Dar isi permite sa isi cumpere.

Gigi Becali are nevoie doar de doua taste pentru a utiliza un calculator. 0 si 1.

Gigi Becali a castigat deja o partida de sah, cu un careu de asi.

Capacitatea discului de la un calculator nu se masoara in GB (GigiBecali).

Gigi Becali are o casa de vacanta pe Soare.

----------------
Listening to: HIM - Passion's Killing Floor
via FoxyTunes

Of Men and Women

2009-06-21T09:26:00.004+03:00

"Women would be amazed if they knew what men desire about them. Yes, of course, they want to see women naked and supine and melting, but male desire is far more readily stimulated by what the oblique glance discovers: the parted lips, the micron of eyelash which the mascara brush missed, the changing angle and shadow of cleavage, the bra-strap alternately displayed and covered up, the ripe-camembert plumpness at the edge of hips. There is, inside every adult man, a relentless Peeping Tom, a perennial 14-year-old boy, still amazed by the phenomenon of women on display, flagging their sexuality, their availability, with every square inch of visible flesh, clothing, make-up and curve.
…
We desire the personality that we discern in the walk, the clothes, the laugh … We look, and sigh, and wish to do certain things to her, first urgently, then luxuriantly, and keep doing it indefinitely; but we also hunger to have her do certain things to us, unimaginable though it may seem – we want her to want us. We don’t just want her surrender, like a slave captured in battle; we want her approbation, her adoration; we want to enchant her to desire us back. For, no matter how humble we feel before the dizzying fact of female beauty, men are just as narcissistic as women."

John Walsh (via acum aici cu mine) (via nightmare brunette) (via mandalay) (via gauntlet)

Artists | Reco of the week | Henning Ludvigsen

2009-06-13T23:11:00.010+03:00

Ok, so I decided to include into my recommendations digital artists that I discover stumbling over the net, and here's the first of them: Henning Ludvigsen. He's a digital artist from Norway, currently living in Athens, Greece. Since 2004, he has been focusing on creating fantasy-related 2D art and is currently working as the Art Director of a Norwegian/Greek computer game development company in Athens, which recently launched the MMORPG game Darkfall. I found his art wandering around CoolIris, searching for dragons on deviantArt.
Here are some of the pieces I treasure most of his art:

Be sure you check out his entire gallery, and don't miss out the artwork from A Song of Ice and Fire's A Game of Thrones!
Enjoy!

----------------
Listening to: Darren Hayes - Insatiable
via FoxyTunes

Movies | Reco of the week | Lie to me (Fling)

2009-06-13T23:01:00.002+03:00

Ok, so... how should I start this...
Ever had the feeling you want to watch a movie, can't really decide on your pick, yet in the end you're kinda glad you got this one?
When I decided to see this one, I wasn't expecting much, mainly because it seemed just another teen/teenage/relationship movie, just that I didn't know any of the actors.
Can't really say this is an astonishing piece of art or the future winner of the Oscars (5.5 imdb), so why bother?

Well, I decided to recommend this movie because of the idea it deals with.
It's not something extremely new, I believe it's been hanging around during the last decade, as an emancipation of relationships, an emancipation of teenagers against unwritten old-fashioned rules of society.
Ok, maybe there's too many big words for a simple movie like this, so let's break it down:

The idea of the movie is about open relationships.
Yes, the kind of relationships where a couple, err... the individuals of a couple are "allowed" to see other people.
See other people, touch other people, kiss other people, fuck other people.
In few words, the action goes something like this: there's this couple (boy A and girl A), having an open relationship.
Girl A suddenly meets her ex-highschool-dorkish-boyfriend (boy C), who's got into real estates and is handsome enough to get her to bed.
Boy A is trying to hook up with girl D, whom he's known since like forever and who just turned "barely legal".
As an antithesis to couple A's open relationship, we've got couple B, who just got married, where: girls A and B are sisters, and girl D is boy B's sister.
Pretty soap-opera like, ain't it?

Halfway through the movie, couple A keeps claiming neither of them is bothered by the other one seeing (and fucking!) someone else.
Well, it all gets interesting when girl A finds out she's pregnant, and it's boy C's child, since girl A and boy A hadn't had sex in quite some time:
she was busy boning her ex, he was busy deflorating boy B's barely legal, virgin little sister.

Of course girl A tells everyone except boy A that she's pregnant (starting with boy C), and boy B kicks boy A's butt when he catches him with his younger sister (girl D, remember? are you following? 's not that complicated, is it?)
Well, to cut it short, couple A break up, he realises it wasn't her that needed him, but him that needed her, girl A ends up with boy C, while boy A ends up all alone.

Yeah, I know it's not a big deal of a movie, because that's pretty much it, but now here's the reason why I decided to post this...

And that's relationships. And the openness of relationships.
My point of view, and I'm kinda stuck with it, or better said, my way of relationshipping is rather the old-fashioned one.
I'm all for "openness" in a relationship, as long as things don't get out of control. Not my control, but the control of both people.
I used to "admire" (let's say) people who were having more girlfriends at a time, people who showed up all the time with a different girl,
people who were able to "party all week". Probably I was envious because I was never able to make out with more than one person at a time...
But nevermind that, that was a long time ago. The envy, I mean... I still can't be with more than one person at a time... :D

Now, don't get me wrong. I'm not against open relationships, I know we're living "modern times", and having an "open" relationship is in vogue.
But what does it actually mean to have an open relationship?
How far would you go in the freedom an open relationship gives you?
How much would you take from the other person?
How much freedom would you give?

How would you feel not having seen your significant other 3 weekends in a row?
What do you do when you feel "home" is just a place you go to sleep?
This is actually for the cases when the couple share a roof - this was the case in the movie - and I think it's the most complicated one - when people are living together, because of this scene in the movie:
girl A was trying to sleep upstairs (but she couldn't, because she had just found out she was pregnant), boy A gets home drunk, girl D calls him and comes over.
Girl A keeps not-sleeping while boy A and girl D make out downstairs.
Girl A finally has it and rushes to boy C. The girls meet downstairs... and girl A says everything is ok...
Now that's fuckin awkward....

So, to conclude with, if you want to leave a comment, think about these:

What does open relationship mean to you?

How far would you go in your freedom?

How far would you let the other one go in his/her freedom?

Are you an open person or an old-fashioned one? - first point of view: movie (openness = having sex with other people); second point of view: yours if it's different than the one in the movie.

And yes, it's a good movie to watch once, when you need some time off your work and want to relax...
To be enjoyed with pizza and beer!

----------------
Listening to: Vama Veche - Epilog
via FoxyTunes

Ochi

2009-06-07T12:08:00.005+03:00

Ochi albaștri.
Clari precum cerul senin de vară.
Buze virgine care cer desfătare.
Fund îmbietor și sâni sfredelitori, ce n-au cunoscut mângâieri pasionale.
Troleu.

Ochi gri-verzui.
Ademenitori, într-o seară ploioasă.
Gură mușcată de sărutări.
Sâni obraznici, încercând să se elibereze de strânsoare.
Metrou.

Ochi căprui, de ambră.
Pătrunzători, curioși, vor să afle tainele vieții și tainele sufletelor.
Păr ușor ondulat, cercei drepți.
Piele de chihlimbar, sâni rotunzi și mari, cam cât să îmi încapă în palme.
Depeche Mode și In Your Room.

Coapse pline de viață, fremătând ușor.
Pântec ce tresaltă unduitor, așteaptă seva albă a vieții.
Roz purpuriu.

Care-i scopul meu în viață?
Să-mi asigur nemurirea.
Și mai mult decât atât, să pot spune că am făcut totul după cum am vrut eu.

----------------
Listening to: Vangelis - Islands Of Coral
via FoxyTunes

Ferma Animalelor, Ferma de Lapte

2009-06-04T12:43:00.015+03:00

Pentru cei care au copii, ceva timp liber (vorba vine) si vor sa le aduca o bucurie celor mici, din iunie exista un locsor in care piticutii se pot distra de minune admirand o multime de animalute: ponei, caluti, magarusi, vacute, oite, caprite, purcelusi, iepurasi, gainuse, ratuste si mai stiu eu ce...

Mai pe scurt, s-a deschis Ferma Animalelor - un parc de animale domestice special amenajat pentru cei mici. Ei se pot juca in aer liber, in deplina siguranta. In plus, copiii vor putea sa invete cum este produs laptele de vaca, sa calareasca poneii si multe, multe alte lucruri interesante.

Din acelasi loc puteti achizitiona lapte proaspat de la dozator. Pretul unui litru: 3 RON.

Date de contact pentru
Ferma Animalelor
si
Ferma de Lapte

Site:
click pe poze
Adresa:
20, Str. Sfantul Gheorghe, Pantelimon, Jud. Ilfov
Telefon:
0723.795.050
0723.067.543
0729.112.945
Email:
info ( at ) fermaanimalelor ( dot ) ro

RESTART

2009-05-30T18:50:00.002+03:00

Mi-am bulit șablonu' de blog.
Under (re-)construction.

Revin cand oi reveni.

Hunt for Gollum

2009-05-17T14:02:00.005+03:00

The Hunt For Gollum (HD version)
by HuntForGollum

----------------
Listening to: David Arkenstone - Discovery
via FoxyTunes

Video Girls - The Ultimate Guide

2009-04-25T11:42:00.004+03:00

Just a guide of the girls in video games...
Quite a nice compilation...

Li'l Red Riding Hood (Scufița Roșie)

2009-04-24T19:04:00.005+03:00

So, this is the story of Little Red Riding Hood.
The modern version.

Multimedia was taken from HERE.
Original is somewhere on Vimeo.

Slagsmålsklubben - Sponsored by destiny from Tomas Nilsson on Vimeo.

Of books and, well, books (2)

2009-04-12T21:31:00.003+03:00

Weeeeell, now... it looks like I've been tagged again, this time by Denisa, aka Anotimpuri Colorate, with a second part of questions about books; let's see now...

1. What book/author would you regard as THE ONE?
Well now, I'm tempted to say the ONE book would be The Holy Bible. But that ain't a book.
At least not as I imagine books look like. I do remind you I will only be talking about books that fall under the category "Beletristics". Which kinda rules The Bible out.
Therefore, THE ONE book I would put in a picture frame would most probably be DUNE by Frank Herbert. You can probably note I'm mentioning the same book over and over again... Well, if you haven't read it yet, let me tell you that book (well, the whole collection actually) provides everything you would want to find inside the covers: you've got religion, supernatural (=/= religion), or better said "mysticism", adventure, science fiction, love, hate, descriptions of an entire world, what am I saying, of an entire universe, with all the actions and feelings that it could contain.

2. Are there books you consider you could have written them better? If you're an author, do you believe yourself to be a good one?
I believe I would have liked to change some of the books I've read. But that's nonsense. Would Robin Hood feel better if I hadn't let him die? Muad'Dib would have probably been the Ruler of Arrakis from the first book and would have never lost it to the evil Harkonnen, the Prince would have stayed a Beggar, Aladdin would have probably met Jasmine earlier... or not at all.... So, no, I don't believe anyone could have written a book better than the original author.
I'm not a writer per se. I just write from time to time. I don't care if I'm good at it or not, for me it's enough to see I've got at most 10 readers that actually read and comment my writings.

3. Is there a book or an author that you wouldn't criticise?
Well, in my opinion to "criticise" means to say something about it whether it's good or bad, so the answer would be no. If you mean "speaking against" - I would probably not criticise people who have the same ideas or concepts as I have. But even then, I like to tease, to challenge for the development of ideas...

4. Have you ever participated in celebrating a book or an author?
Eeeerrrr... vague question, but I do think the answer would be NO...

5. Do you believe Romanian literature is worthy of being appreciated?
Like... DUUUH!!! Of course!

6. Have you ever thrown away a book? Would you throw away books?
Hmm... only if they are no longer readable... Meaning worn covers, torn pages...
But that would also mean I would need to replace them with newer copies...

7. Have you ever sold a book? Would you sell books?
Are you mad??? At best, I would give away a book...
I'm pretty possessive with my belongings :D :P Especially the books...

8. Have you ever stolen a book? Would you steal a book?
Err... not that I remember... and no, I wouldn't steal a book...
I'd rather buy it... It's a sign of appreciation toward the author...
That's probably why I also started going to the cinema instead of downloading movies... :D

9. Have you criticised a book or an author without knowing the book or the author?
Really can't understand this question...
I do suppose it means "have you talked about a book/author you haven't read".
Sometimes I do that, if the people I'm talking to have read it and/or know my general ideas and concepts.
But most of the times I'd rather read a book before saying something for or against it.

10. Have you ever impersonated the creation of other people (blogging)?
No.
When I've used quotes, I've always mentioned the source.

Tagging goes to:
QuickSilver
SmallWonders (Simona)
and whoever wants to be tagged...

Acromine psihopate

2009-04-11T14:14:00.004+03:00

"Femeile nu-s mulțumite decât când ceea ce le oferi i-a fost smuls prin violență alteia.
Nu lucrul în sine contează: ci victoria obținută."

(Simone de Beauvoir – Femeia Sfâșiată)

Un bărbat care întâlnește un cuplu și îi place de femeia din acel cuplu (fizic, mental, spiritual)

se va gândi întotdeauna: “Vreau o femeie ca aceea”.

O femeie care întâlnește un cuplu și îi place bărbatul din acel cuplu (fizic, mental, spiritual)

se va gândi întotdeauna: “Vreau ACEL bărbat”.

Oare ăsta să fie motivul pentru care nu am reușit niciodată să am cu adevărat o relație?

Pentru că niciodată nu am fost smuls alteia?

Oare de-asta încă le “stimez” pe toate femeile care au trecut prin viața mea? Pentru că am realizat că într-adevăr aveau dreptate când spuneau că nu se pot ridica la așteptările mele? Sau cel puțin așa credeau atunci...
Pentru că nu simțeau “bucuria” de a mă fi câștigat? Furat? Dobândit?

De ce s-au întrebat toate, pe rând, ce-au făcut să mă merite?
Răspunsul pare simplu: pentru că nu au făcut ele însele ceva încât să ajungă la mine.
Le-am fost dat, și nu au avut tăria psihică să accepte că unele lucruri se întâmplă pur și simplu, că nu e nevoie să le ceri cuiva, să le furi cuiva…
Nu au înțeles că e suficient să îți dorești ceva suficient de mult ca să îl primești.
Nu au înțeles că se poate primi fără să fi cerut.
Nu au știut să primească ceva ce nu au cerut. Și au fost incapabile să dea înapoi la fel de mult. Sau cel puțin așa au crezut, și nu am putut să le conving de contrariu.

Să dai și să primești este lucrul de bază al unei relații. Repet: de bază.
Baza am atins-o de fiecare dată. E atât de ușor.

Dar pentru ca o relație într-adevăr să reușească, îmi pare mult mai important să dai, să primești, și să dai înapoi.
Să fii un pendul – oscilator armonic – cu oscilații întreținute.
Un pendul lăsat sub influența gravitației urmează o mișcare oscilatorie amortizată.
Eventual, în cele din urmă, se oprește în poziția de repaus, în punctul de echilibru stabil: energie potențială minimă, energie cinetică minimă.
Pentru mine punctul ăla echivalează cu moartea.

Nu o să mă mulțumesc niciodată să îl accept fără luptă, dar nici nu am pic de milă pentru cei care… țin morțiș să ajungă acolo…

Premiile de luni

2009-04-08T19:46:00.002+03:00

Deci sunt fericitul castigator al ob'ectului din imagine, si ma bucur nespus de mult.
Like... Yeeeeeey...

Nu-mi aduc aminte sa fi castigat vreodata in viata ceva, poate doar valoarea lozurilor cumparate...
Bine, in cazul de fata nu a fost vorba neaparat de noroc, ci mai degraba de un raspuns.

Un raspuns la o intrebare "simpla", pe care o gasiti pe blogul Small Wonders al Simonei Constantinescu. Link in partea dreapta, patratul ala mare cu "Intrebarile de luni".

Ok, gata cu entuziasmu', tre' sa ma intorc la rutina zilnica, si mai ales sa ma hotarasc odata sa imi pun ordine in idei si sa scot post-uri pe banda rulanta...

Multumesc mult, Simona!

Voi ce ati face intr-o noapte polara?

BED FOR LOVE: Scrisoare catre liceeni (TudorChirila)

2009-03-27T21:56:00.004+02:00

BED FOR LOVE: Scrisoare catre liceeni

"
Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?
"

Dragon Tales (2) (work in progress - updated)

2009-03-22T16:54:00.005+02:00

(the stage setup and first act)

Scene setup:
The scene is set up on the rim of an active volcano. You can see a barren side of the volcano, descending from left to right (directions are given from the audience point of view). The top left shows the small trace of a lava river, starting up. The steepness of the mountain is quite high, the slope begins on the top left and “ends” at the center of the stage. On the right side there’s a small rocky platform standing out, resembling a “landing area”. The stage is filled with black pieces of rock, dust and ash. On the landing platform there’s a circle of ash, with a big X inside. The corners of the X shine brightly, and so do several spots on the mountain side, presumably diamonds.
As for depth-of-field, the same arrangement is used: the mountain “begins” in the far back and “ends” at the center of the stage. In front of the “mountain”, on the left side, there’s a study desk of medieval-renaissance origin. Behind the desk there’s a throne-like chair of the same manufacturing. The arrangement is placed so that the “writer” is facing the audience at a low angle, also being able to see what is going on the right side of the stage.

Lighting setup:
The mountain is covered in darkness, with some orange/red/yellow lighting coming up from time to time, to invoke the lava that boils inside the volcano. The back of the stage and the top are lighted from time to time in violet and blue, while white stroboscope light could imagine random lightning in the sky. Blinking white light bulbs covered with acrylic could stand for the diamonds in the mountain side and in the landing area.
The writer is dim-lit, while the landing area is totally dark (except for the diamonds, of course). Same orange/red light shines from time to time on the writer.

Sound setup:
The scene is silent. In spite of the lightning in the sky, the storm is far, far away. At best, the sound of thunder can be heard very low…
As soon as the curtains rise, the sound changes completely. The thunder sounds that were heard before are now a bit louder, and accompanied by roars and shrieks. In a couple of seconds the audience realizes they were not really thunder sounds, but the battering of dragon wings. The lightning in the sky is actually light reflected by the dragon scales.

The writer is a so-called DragonMaster - a human (*) that "works" with Dragons. There are several stages in working with Dragons:
- Dragon Summoner: the lowest level of the Dragon Guild. Such a person can summon a Dragon, meaning he/she can wake the Dragon up from its sleep. Yet, such a person is only an apprentice.
- Dragon Tamer: one should never wake up a Dragon unless he/she is a Dragon Tamer. Once the Dragon is awake, the one who woke it up should get away with it :D.
- Dragon Lord: such a person can not only awaken a Dragon, but he/she can also control the magnificent creature on low levels. For instance, they can ride the Dragon.
- Dragon Master: Dragon Lords who are very close to their Dragons become Dragon Masters. Usually a Dragon Lord is able to awaken several Dragons, but eventually he/she only becomes Dragon Master of only one. At this level the Dragon is no longer reluctant to the Dragon Master's needs or orders. From the outside this may be seen as total submission by the Dragon, yet it is nothing like it. All Dragon Masters that have tried to turn Dragons into submissive creatures have found out it is actually the Will of the Dragon to "listen" to them. Dragons usually develop human-like traits at this stage and can take, for short periods of time, humanoid shapes.
- Dragon Fueler: At this stage a human and a Dragon are best friends. They provide for one another, they take care of one another. You should fear great consequences if you take on one of them. Dragon Fuelers usually start borrowing Draconic features. Dragons find it hard to live without the Fueler (for instance, if the connection is broken at this level, Dragons usually go to sleep for millennia).
- Dragon Breeder: the highest form of connection: mind, heart, body and soul. The Dragon Breeder and the Dragon are one and the same.
- Dragon. It is only a myth, but it is said that Dragon Breeders can connect to such an extent with their Dragon, that they transform into one themselves. Such morphs have not been witnessed, yet they are plausible explanations of great Dragon Breeders.

(*) actually the "writer" is not human. He is only a representation of the Volcano, just like the Dragon is shown in its humanoid shape. The dialogue, as in the previous Dragon Tales, is between the Orange Volcano and the Turquoise Dragon. In this particular play, the Volcano is personified by the writer sitting at his writing desk. His name is not mentioned,at best he is referenced as the Volcano, the Writer or DragonMaster. The Dragon’s name is, in lack of a better imagination, Turqõï’Azûl (pronounciation: [t’urk’oasul]).

Curtains rise

As the curtains are rising, you can see the writer sitting at the desk. He’s got ink and paper, all he writes is hand-written. He is just finishing some pages, and is proof-checking them. He has a lot of sheets, all bound with string.

The writer himself looks very untidy. From distance he seems old, wrinkled, but a closer view shows he is only unshaven and has many ink marks all over his face. While reading he has the habit of biting the pen, or even gesticulating from time to time, correcting words, reciting dialogues, adding phrases.

He is not wearing clothes, only some rags around his waist. Around his forehead is something that resembles a silver diadem, with a central large stone. The stone seems black or dark blue, but as soon as the Dragon lands, it will turn… turquoise…

As the writer is deciding upon the last writings, the audience can hear a low moaning, resembling a deep purr, smoke invades the stage on the “landing area” and battering of wings can be heard at a slow rate, as if a Dragon is hovering above the stage.

As the Dragon descends, it morphs, and the audience realizes it is actually a female Dragon.

(All fantastic features could be shown on a large display at the top of the stage, with a few CG…)

The woman is also naked, apart from similar rags around her waist. She is not very thin, on the contrary, she is quite voluptuous. She is not what most people would call top-model, yet her curves are a delight to the eye, and has a robust constitution: her legs are slightly muscular. She has straight hair, down to her shoulders, of an attractive dark-brown-light-black color.
On her body the audience can see tattooed dragon scales: her feet are purple-violet, her hands are fiery red, while the shoulders are a bit orange-brown. The scales on her hands, feet and shoulders are only contoured, while her back is colored in turquoise and light blue scales, with dark green shades. All the colors of the scales combine greatly with her pinky-white skin.

She also wears a thin necklace, with the same kind of black gemstone, which turns bright orange as she approaches the DragonMaster.

As she “lands” on the large X on the platform, she needs to kneel just a bit, with dragon-like moves, folding her hands. She rises immediately, and steps towards the writer, with unbelievable cat-like moves, making sure she doesn’t walk on any of the debris surrounding the landing area, as if she wouldn’t want to disturb the rocks of the Volcano…

She is looking straight at the DragonMaster, yet he seems not to have noticed her arrival.

ACT I
----------------
(bear with me for a few days, i've got the dialogue in my mind, it only needs to be put on paper)

Some stats

2009-03-22T16:07:00.008+02:00

So, I’ve been thinking about this kind of post for quite some time now, and I guess it’s a good idea to write it now, since the logs are getting full.
The stats that I’m about to show refer to web traffic on the blog and I will only point out some of the general stats and some of the interesting facts about this low-traffic-count blog of mine :D

Ok, first things first, the Statistics Tool I use can be installed (the code, I mean) from here, and you can see the tool on the main page if you scroll a loooong way down (on the right, where it says “statcounter” – just above the country flags).

The code was installed January 2009, that means approximately 2 months ago, and since then:

- I’ve had 304 total pageloads

- 274 unique visitors (based on IP addresses, which means if you’ve got a DHCP assigned address that has changed since then, you have been counted more than once), of which 166 were first time visitors and 108 were returning visitors.

- since the posts can be seen on the main page, the most popular page is dorinp.blogspot.com (235 entries) or www.dorinp.blogspot.com (34 entries); second place goes to this page (12 views), while this page is the third most viewed (10 views)

- first entry pages (first page to be viewed – url followed by visitors) are:
1. main blog page, of course (108 + 23 counts)
2. this post (9 counts)
3. March09 archive (7 counts)

- So, how do people find out about my blog?
1. most of them (119) don’t have a referring link, which means they came straight to the blog
2. 60 found me via The Creatrix
3. 23 found me via a Facebook personal page (thank you Canada!)
4. the rest found me either through search engines, e-mail notifications or other blogs

- Search engine wars: can hardly be called wars, all people who found me via a search engine have been using Google:

- 54% of the visitors were using Firefox 3.0 (+ 5% for Firefox 2.0), while only 11% were using IE 7.0 (+ 24% for IE 6.0). Heeey, someone’s accessed the blog using a Blackberry!!!

- as for screen resolution most visitors are using either 1024x768 or 1280x1024, which is both good and bad, since it was designed on 1152x864…

- Win XP rulez. At least 80% of the visitors are using it :). Yet, I’ve got visits from Mac, Linux, even iPhone and Symbian. Niiiceee….

- Interesting visitor activity:
11.3.09: ip 86.121.19.236 reads the blog (13 recorded visits throughout the day), and probably lets IP 89.34.15.43 know about it, because the second IP returns 8 times on the same day and reads all the archives :)

So, a big thank you goes out to TheCreatrix, for getting me so much traffic!
Another big thank you goes to Quick Silver for adding me to her blogroll and commenting from time to time :)
A big thank you also goes to Dei-Dei for watching me (yet you never comment... ntz ntz ntz... you should be ashamed :P and should restart posting stuff on your blog...)
Of course, quite a great thank you goes out to all of you who keep coming back to the blog but never comment, or comment without providing a link (which I could put here, for others to see...), and...
Last but not least, a big thank you for those who just stumble across this webpage!

Looking for LOVE...

2009-03-19T19:55:00.002+02:00

Two ideas and a sad story.

----------------
Listening to: Razorlight - "Wire To Wire"; [2008 - Wire To Wire]
via FoxyTunes

Movies | Reco of the Week | Watchmen

2009-03-14T23:51:00.013+02:00

Tocmai ce m-am intors de la cel mai lung film pe care l-am vazut vreodata (la cinema, pentru ca Pe Aripile Vantului l-am vazut in comfortul propriului barlog).
Ca sa incep cu concluzia, daca nu v-ati dat seama din titlu, filmul mi-a placut suficient de mult cat sa il recomand spre vizionare. La cinema, pentru coloana sonora, acasa pentru comfort.

Dupa cum ma informeaza QuickSilver, regizorul filmului este nimeni altul decat 300, adica Zack Snyder.
Trailer promitator, actori mai mult sau mai putin cunoscuti, povesti cu "vigilantes" (eu am o problema cu a-i numi pe oamenii astia eroi sau super-eroi), ce sa mai, se anunta un film destul de apropiat de gustul meu.

Ei bine, povestea (sau ma rog, povestile) se desfasoara in jurul unor "vigilantes" pe care cineva incearca sa ii faca sa dispara (si cu unii chiar reuseste). Am tot ezitat intre a-i numi eroi si a-i numi super-eroi, pentru ca nu mi se par nici una nici alta. Nu sunt oameni chiar obisnuiti, majoritatea par sa posede cel putin o forta (fizica) iesita din comun, dar nici mutanti gen X-Men nu sunt. Poate mai putin Dr. Manhattan, un simbol al obiectivitatii si impersonalitatii luciferice.

Nu stau prea mult sa descriu actiunea, nu vreau sa stric vreo surpriza, in afara de aceea (daca mai e surpriza) ca filmul se termina "cu bine" - adica mor suficient de multi "bad guys" si suficient de putini "good guys". Ce nu mi-a placut, totusi, la filmul asta, e ca povestea se lungeste parca fara sens in unele locuri. Si cand zic se lungeste, daca e vorba de o retrospectiva din viata unuia din personaje, apai nu frate, stam 15-20-30 de minute si prezentam calumea, sa inteleaga tot boborul care-i schema. Si de cel putin cateva ori aceste retrospective lungi sunt folosite pentru a explica ... aaaaam... aproape nimic. De cel putin cateva ori m-am intrebat "si cu ce ma ajuta chestia asta sa inteleg actiunea filmului??"

Efectele speciale sunt multe. Filmul nu aduce neaparat ceva nou, scene de bataie ca la carte (de genul Batman - neaparat cu un sidekick), scene ploioase filmate de undeva de sus, si mult slow-motion. Prea mult, as zice eu, si de cateva ori fara rost. De exemplu mi s-a parut total inadecvata alaturarea de slow-motion cu "Ride of the Valkyries" a lui Wagner, pentru ca... ei bine, muzica aia numai slow nu-mi induce. O fi incercat el regizorul sa scoata ceva nou dintr-o astfel de alaturare, dar, din punctul meu de vedere, nu i-a reusit...

Raguseala outcast-ului Rorschah a fost de efect la inceput, si inteleg ca el e cel care povesteste, dar... la un moment dat am inceput sa rad. Pe infundate, sa nu imi sara ceilalti in cap...

Pe de alta parte, am reusit sa ma identific cu majoritatea personajelor. Cu Rorschah, pentru ca de multe ori multi dintre noi au pornirile lui, sa crape teasta unuia pentru ce a facut, sa pedepseasca tot felul de criminali sau lepre ale societatii... E genul de om care a uitat ce inseamna umanitatea, nu, pardon, e genul de om care a fost facut sa uite acest lucru, este cel determinat in actiuni, e cel care "It's not me locked in here with you, it's all of you locked in here with me".
Dr. Manhattan am vrut de multe ori sa fiu. Sa devin atemporal. Sa fiu cel rece, echidistant, sa nu iau asupra mea toate durerile lumii... Sa ma izolez undeva, sa creez, sa... Dar sa nu uit de cea de langa mine.
Cu NiteOwl cred ca m-am identificat cel mai mult. Pentru ca port ochelari, si pentru ca sunt timid... In fine, suficient de timid...

Ideea filmului m-a lasat putin rece (dar ganditor), pentru ca este vorba de sacrificiul milioanelor pentru bunastarea miliardelor. Adica o utopie. Inca nu mi-am dat seama de care parte sa fiu. Rorschah e total impotriva (emotional si rational), NiteOwl e rational pro dar emotional contra, iar Manhattan, well, fiind aproape prin definitie ratiunea pura, accepta mai usor aspectul rational al intregii idei.

In mai putine cuvinte, comics-urile dupa care a fost facut filmul nu sunt doar simple benzi desenate, sunt mult mai profunde. Si asta imi place. Filmul a avut atat actiune de genul celei din 300, idei metafizice (!) tocmai bune de rumegat, dar nah, e american. Deci trebuie explicat, iar asta le-a luat regizorului si scenaristilor vreo 163 de minute. Care se simt, in special in ultimele 40-50. Poate daca ar fi fost filmat in alb-negru, cu cateva culori pe ici pe colo (asa, cam ca in Sin City), ar fi placut si mai mult.

Asa cum spuneam, soundtrackul este demn de ascultat in cinema, melodiile sunt din aproape intregul spectru audio, desi melodia celor 99 de baloane nu prea s-a potrivit cu actiunea, ca si "Ride of the Valkyries". Vocea lui Leonard Cohen, pe de alta parte, s-a nimerit la tanc, cu toate ca spectatorii incepusera deja sa reactioneze in purul spirit romanesc la scenele de sex derulate pe "Halelluja", iar "Sound of Silence" a ramas la fel de puternica precum o stiam.

All in all, sex, sange, vigilante, puteri supra-omenesti, intrebari metafizice, utopie, pin-ups, noir, ink-blots si un soundtrack mai mult decat placut ma fac sa recomand filmul, in ciuda celor 163 de minute...

Later edit:
Watchmen (FilmBlog.ro Review)

----------------
Listening to: SIMON & GARFUNKEL - "The Sound of Silence"; [1989 - Collection]
via FoxyTunes

Songs | Reco of the Week | Rammstein

2009-03-08T15:16:00.004+02:00

These last days I've just been obsessed with one tune, and one tune only.
Having known them for a totally different style of music, dark, sometimes gothic, sometimes kinky, othertimes just plain perverted, I was utterly surprised when I heard this song the first time.
Only recently I took the time to actually seek out the lyrics and get the whole picture.
I don't know the meaning Rammstein wanted to give to this ballad, but I know I can give it my own meaning.

Dedicated to all the people in the world, people waiting for someone.
Someone that exists, or someone they meet in their dreams.
Someone that exists, or someone they want to exist.
Someone that... exists.
One of the most powerful (from my point of view) love and commitment songs in the world.
Time can only go one way...

[...]
"Ich weiß nicht wie du heißt
Doch ich weiß dass es dich gibt
Ich weiß dass irgendwann
irgendwer mich liebt

[...]
I don't know who he is
In my dreams he does exist
His passion is a kiss
And I can not resist

[...]
Ich warte hier
Don't die before I do
Ich warte hier
Stirb nicht vor mir"

(RAMMSTEIN - Stirb nicht vor mir / Don't die before I do (feat. Sharleen Spiteri); 2005 - Rosenrot)

----------------
Listening to: Kings of Leon - "Use Somebody"; [Only By The Night]
via FoxyTunes

Să te învăţ codul Morse...

2009-02-24T20:10:00.015+02:00

Camera era deja inundată de lumina soarelui când Ea intră... Simţi căldura reflectată pe degetele picioarelor, uscând şi ultimele picături de apă. Înaintă până în mijlocul camerei, picioarele afundându-i-se uşor în covorul moale, de lână.

"Cum s-ar simţi textura covorului pe spatele meu?" se întrebă, dar alt gând o nelinişti.
"Unde s-o fi ascuns?"
"Poate a plecat după flori" îi surâse o idee, dar zâmbetul i se aşeză mai clar pe faţă când îl simţi în pragul uşii dormitorului, în spatele Ei.

"Unde mi-ai fugit?" îl întrebă surâzând. "Te ascundeai de mine?"

"Nu, draga mea, cum poţi spune aşa ceva?" îi răspunse El, prefăcându-se supărat. Zâmbi, totuşi, continuând. "Vroiam doar să îţi admir picioarele după ce ai ieşit de la duş. Eram curios să îţi văd coapsele, să mă minunez de curba feselor iţindu-se uşor de sub prosop..."

"Şi cum îţi par?" îl întrebă şăgalnică, ridicându-se uşor pe vârfuri şi aplecându-se puţin în faţă pentru a-şi dezveli mai mult şi mai ademenitor formele.

Pentru o clipă, rămase tăcut. Se uimi de cum îi străluceau picioarele in soare, muşchii uşor întinşi dar relaxaţi ai gambelor, tendoanele genunchilor, coapsele uşor plinuţe, şi fesele, curbate suficient cât să-l întărâte... Şi ea, aplecată cât să întrevadă o buburuză desfacându-şi aripile, gata să zboare, între picioarele ei... O picătură de apă alunecă uşor pe coapsa dreaptă, ajunse la genunchi, se opri pentru o clipă, nehotărâtă parcă, sau mai degrabă părând să îşi ia inima-n dinţi şi să se aventureze pe tărâmul stăpânit de soare; mai coborî doar puţin, înainte de a se evapora...

"Arată fain..." spuse în cele din urmă, pe un ton puţin neutru; simţind cum zâmbetul începe să-i dispară de pe faţă, adăugă repede:
"... ca întotdeauna, draga mea..."
Ca să întăreasca parcă cele spuse, se apropie de ea şi îi cuprinse mijlocul cu braţele, peste prosop...

"Frumos mai ştii să minţi..." îi reproşă ea, chicotind.
"Taci şi sărută-mă!" îi replică scurt, pe un ton imperativ, care avu imediat efectul scontat.

Ea îşi răsuci capul şi îşi ridică puţin corpul, pentru a ajunge la buzele însetate. Braţele i se îndreptară către ceafa lui, îl prinseră puternic de păr şi îi împinseră capul înspre ea. Mişcarea îi ridică sânii rotunzi, iar sfârcurile deja întărite îi desfăcură prosopul, care rămase prins între corpurile lor.
Sărutul dură parcă o veşnicie, iar când se opriră să respire, prosopul căzu dintre ei. Abia acum ea îl simţi gol şi tare, şi chicoti din nou...

Cu o mişcare rapidă, el îşi răsuci corpul, îi puse o mână în jurul genunchilor, cu cealaltă îi sprijini spatele, o ridică în braţe şi o strânse la piept.
"Chicoteşti cam mult pentru duminică dimineaţa..."
"Chicotesc când şi cum vreau..." veni răspunsul, în timp ce ea îşi aruncă braţele în jurul gâtului lui.
"Atunci nu-mi rămâne decât să..." îi spuse el, şi se îndreptă rapid spre pat.
"Nu, nu..." râse ea, şi râsul ei clar şi cristalin păru să îl excite şi mai mult.
O aşeză cu grijă pe pat, dar mişcarea o făcu să îşi acopere timidă sânii cu mâna stângă, şi triunghiul tuns scurt cu cea dreaptă.

"E, hai, nu-mi spune că te-ai şi ruşinat..." o apostrofă cu blândeţe în glas, întinzându-se lângă ea, într-o parte, cu capul sprijinit în cot.
"Ba da..." suspină ea, şi câteva urme de roşeaţă îi înfloriră în obraji.
Începu să o mângâie pe braţele ce ascundeau comori. Îi plăcea la nebunie pielea ei albă, fină, întregul trup ce-i răspândea o aromă de prospeţime.

"Vroiam doar să..." începu şi el puţin timid.
"... să ce?" îl întrerupse ea, cu ochii sticlind.
El îşi trecu braţul pe care se sprijinea pe sub ceafa ei, şi se trase mai aproape, continuând să o mângâie pe corpul îmbietor, atât cât nu fusese acoperit de braţele ei.

"E, hai, spune acum, nu mă lăsa aşa... Ce vroiai să îmi faci?" îl întrebă surâzător, frământându-şi buzele şi picioarele.
"Nu vroiam să îţi fac nimic... Dar acum... cred că o să te învăţ codul Morse..."
"Poftim?" îl întrebă nedumerită.
"Codul Morse. Începe cu o sărutare lungă, lungă, lungă, până nu mai poţi să îţi ţii respiraţia..." îi răspunse, apropiindu-şi buzele de ale ei. O sărută cu patimă, limbile lor dansând parcă un vechi ritual druidic, înotând una lângă alta ca doi ţipari.

"... şi se continuă cu dezmierdări ale trupului tău..."
"...îmi place cum sună asta..."
Îi sărută umerii, apoi coborî pe braţul stâng, până la degete. Îi desfăcu strânsoarea cu care-şi acoperea sânii, sorbindu-i fiecare deget. Timiditatea aproape că-i dispăruse, pentru că îşi îndreptă braţul pe lângă capul lui şi îi trase faţa lângă sânii proaspăt eliberaţi. Parfumul trupului ei, parfumul sânilor, îl captivă. Cu mâna ce-i sprijinea ceafa începu să o dezmierde pe gât şi pe ureche. Trupul ei răspundea de minune stimulilor lui, tresărind la intervale regulate.

"Codul Morse este o îmbinare de linii şi puncte, de sunete mai lungi şi sunete mai scurte."
"Aşa..." spuse ea, puţin pierduta.
"... şi o să te învăţ cum se spune "Te Iubesc" în codul ăsta."
O lovi uşor peste lobul urechii cu degetul, murmurând:
"T... E... Linie... Punct"
"Învaţă-mă..." gemu ea.
El îşi îndreptă atenţia asupra sfârcurilor, ce parcă îl cereau. Se mută cu degetul mâinii libere peste unul din ele şi începu să îl lovească rapid, în secvenţa codului.
"Punct... Punct... Punct... Punct... Linie..."
Linia o trasă apăsându-i sfârcul, trăgând de el de sus în jos şi eliberându-l.
Gemetele ei crescură în intensitate, sânii i se umflară şi sfârcurile deveniră tari, iar ea îşi arcui corpul. Freamătul picioarelor se intensifică, şi el îşi dădu seama că mâna ei dreaptă mai făcea şi altceva decât să o acopere.

"Trişezi..." îi reproşă. "Nu-i frumos. Nu-i frumos deloc." îi spuse, şi reveni la sărutări. Se plimbă pe braţul ei, până ajunse în dreptul triunghiului. Îi aplică acelaşi tratament, deget cu deget, iar mâna ei se dădu laoparte. Mai mult, îl prinse de ceafă şi îl împinse înspre triunghi...
"Sărută-mă..." îi ceru ea suspinând, dar el era de neînduplecat.
Îi ridică piciorul drept, îşi trecu mâna pe sub el şi o aşeză calmă peste părul scurt, uşor aspru.

"Am zis că te învăţ codul Morse" îi spuse uşor glacial, şi podul palmei începu să o maseze.
O apăsa încet, dar sigur, mergând în cercuri, până când ea începu să se deschidă ca o floare, scoţându-şi la iveală zmeura rozalie...
"Şi o să te învăţ codul Morse..." îi spuse, în timp ce buricul degetului arătător începu să bată în ritmuri demult uitate.
"Linie..." (trasă o linie de sus în jos) "Punct, punct, punct..."
Ea gemu puternic şi el simţi cum podul palmei se inundă.
"Punct... Punct, punct, punct..."

"Ah, dar am uitat de sânul drept... N-ar trebui să-l neglijăm..." îi spuse, şi îşi mişcă mâna. Îşi sprijini cotul între petalele ei, până îi simţi zmeura sub muşchii mâinii, şi începu să-i lovească delicat sfârcul.
"Linie, punct, linie, punct... Punct, linie, punct, linie, punct, linie..." Cu fiecare linie îi trăgea sânul într-o altă parte, iar punctul ce urma îi atingea pielea în jurul sfârcului. Îşi mişca mâna la fiecare linie şi la fiecare punct, încordându-şi muşchii, simţind cum zmeura îi elibera nectarul într-un fluviu.
"Te... ur... ăs... c..." îngăimă ea, întinzându-şi mâinile şi strângând cearşaful în pumni.

"Cât de mult?" o întrebă şi îşi retrase mâna, alunecând între picioarele ei şi apăsând-o în continuare...
"Cât de mult mă urăşti dacă în loc de puncte fac cercuri?"
"Cerc, linie, cerc, linie, cerc, linie..." se plimbă degetul lui între petale, eliberând şi mai mult suc din zmeura ce se înroşise deja.
"Aaah..." Geamătul ei deveni strigăt, iar corpul nu i se mai oprea din contorsiuni.

"Oare literele îngroşate se fac cu două degete?" întrebă el curios, şi reîncepu.
"Cerc, linie, punct, linie, cerc, linie..."

Simţind că degetele i s-au umezit destul, le coborî încet şi o pătrunse. Ea nu mai scotea decât un geamăt continuu, un strigăt ce se termina într-un urlet, apoi amuţea, pentru a începe din nou să geamă câteva secunde mai târziu.
Îşi strecură limba printre petale, ajunse la zmeură şi începu să deseneze cercuri în jurul ei, prinzând-o cu buzele, trăgând de ea, sorbindu-i cu nesaţ zemurile dulci-sărate. Îşi plimbă puţin degetele înăuntrul ei, masându-i pereţii, căutând ceva, intrând şi ieşind, înotând în fluviul ei, până când arcuirea trupului ei şi strigătul puternic îi dădură confirmarea.

"Ei, să vedem ce ai învăţat..." şopti, şi începu să îi lingă sfârcul dintre picioare, în timp ce degetele dinăuntru o loveau repede, ritmic, în cercuri, în linii, în toate direcţiile, intrând, ieşind, lovind, masând, mângâind, dezmierdându-i striaţiile de sub zmeură.

"Linie... Punct... Punct, punct... Punct, punct, linie... Linie, punct, punct, punct... Cerc... Punct, punct, punct... Linie, punct, linie, punct... Cerc, linie, cerc, linie, cerc, linie... Punct, linie, punct, linie, punct, linie... Punct, linie, punct, linie, punct, linie..."

Simţi cum se acumulează tensiunea în trupul ei, se trase lângă ea şi o sărută puternic. Îi luă limba în gura lui şi o supse ca un bebeluş care a dat de izvorul de lapte. Îşi trase afară degetele şi o masă uşor pe sâni, pe coaste, pe coapse, între coapse, o trase încet de zmeură, o făcu să se ude şi mai puternic, o pătrunse din nou, şi degetele începură să cânte:

"Linie... Punct... Punct, punct... Punct, punct, linie... Linie, punct, punct, punct... Cerc... Punct, punct, punct... Linie, punct, linie, punct... Cerc, linie, cerc, linie, cerc, linie... Punct, linie, punct, linie, punct, linie... Punct, linie, punct, linie, punct, linie..."

Explozia nu ţinu mult să apară, şi îi acapară trupul.
Se arcui puternic, se zbătu spasmodic câteva secunde bune, cu toţi muşchii încordaţi, nelăsându-i mâna să-i părăsească fluviul dintre coapse, îl zgârie pe umăr, şi apoi îi trase capul către faţa ei. Îl sărută dulce în timp ce corpul i se relaxa, şi le permise degetelor lui să iasă, să se retragă dinăuntrul ei. Îi prinse totuşi mâna şi îl puse să o dezmierde între petale, leneşă, dornică de iubire, satisfăcută, şi îşi frecă sânii de corpul lui, ca un pisoi ce se freacă de piciorul stăpânului după ce a primit mâncare.
Mârâi încet când mâna lui o întoarse cu spatele spre el şi îi cuprinse sânul. Îi ridică piciorul şi i-l aduse printre picioarele ei desfăcute, şi îl simţi cât de tare şi ud era şi el.

Tresări plăcut când mâna îi atinse tăria, şi când o a doua explozie ce o cuprinse luă sfârşit, nu-şi mai aminti decât cum îl ghidase înăuntru, strânsoarea puternică a sânului în mâna lui, respiraţia sacadată pe gât şi buzele care o trăgeau de lobul urechii.

"Ah, şi... cum era? Linie... (tremur) Punct... (tremur)" se gândi. Gemu şoptit când realiză că se udase din nou, fără să fi făcut ceva anume.
"Te simţi bine, iubito?" o întrebă el, neliniştit.
Ea îl răsplăti cu cel mai sincer zâmbet şi îi şopti:
"Îţi mulţumesc pentru cea mai delicioasă dimineaţă de aprilie... Te iubesc..."
"Delicioasă eşti tu, veveriţo..." îi răspunse şi el cu un zâmbet la fel de sincer.
"Vrei să mă ţii în braţe?"
Îşi strecură un braţ sub ea, unul peste. Cu unul îi acoperi sânii, iar cu celălalt triunghiul fermecat ce adăpostea zmeura zemoasă şi roz-roşiatică. Ea îi cuprinse mâinile, şi le apăsă, împingându-şi trupul înspre al lui, fericită.
"Da, veveriţo... "

Se trezi aproape brusc din vis, în minte şi în corp răsunându-i liniile şi punctele de mai devreme. Îşi dădu seama că se udase din nou, şi aproape că se ruşină când văzu că mâna lui încă mai era acolo...
"Ahhh... ce mi-ai făcut, iubite, de nu mă mai pot stăpâni?" se întrebă.
"Aaaa, tu nu dormi? TU m-ai trezit?" o bucură un gând atunci când simţi că mâna lui... mai făcea şi altceva decât să o acopere...

"Şi tu trişezi, şi nu-i frumos..." îi reproşă zâmbind, dar el doar râse, fără să-i răspundă.
"Iubitule, ştii cât de mult mă bucur că nu se mai telegrafiază?" îl întrebă dintr-odată.
"Poftim?" o întrebă el sincer mirat.
"Păi da, pentru că dacă aş auzi ţăcănitul ăla... după dimineaţa asta... m-aş uda pe loc... Lin... ie... Pun... ct... Lin... ie..." îngăimă ea, şi începu să tremure din nou, când el îi ascultă dorinţa...

"Linie... Punct..."

Pă' şi să dau ţâţa dupe mână
Ca coasa prin iarba bună, ooooff
Să mă joc cu ţâţa-n sân!
Ca coasa prin fânu-ăl bun!
Să mă joc cu ţâţăleee...
Ca cu lubeniţăleee...
Să-ţi iau sfârcu' ţâţii-n gură
Să-l trosnesc ca pe-o alunăăă...
Aciiiiiiiii...........
(Tudor Gheorghe)

----------------
Listening to: Tudor Gheorghe - "De Cand Zic Ma Duc, Ma Duc..."
via FoxyTunes

Of books and books

2009-02-19T21:36:00.004+02:00

Disclaimer: The questions seem a bit vague to me, so I will exploit this every bit.
To start with, I will consider "books" refer to literary works. No technicals, no manuals, no gastronomical, no psychological, no "help yourself" or "do it yourself" works. Those aren't books.

1. What's the best book you've ever read?
Well, let's change the question to "What's your alltime favourite book?".
The answer would be "Dune" (including all Frank Herbert sequels).

2. Have you ever given books as gifts?
Rarely. Most of my close friends are not readers. Just a fragment of conversation to illustrate:
"Wow, they look so shiny, I would buy them just for the covers!"
"Dude, when was the last time you bought a book?"
"Like... never?"
"Well. Then you should know, they usually have pretty colors"

3. What's the future of literature?
No, really, is this a question? Are you taping this?
Literature doesn't have a beginning, doesn't have an end. People will find all the time something to write about. No police action will go unnoticed, no spaceship will be described accurately enough, no skin will be painted in the most erotic description. Ever. They (the writers) will always have something to improve, to communicate, to share with the rest of us. They will always find a better way to... to "literate".
Future of literature as in written, old-fashioned paperback blackish inscriptions with some embellishments? Key word: old-fashioned. Guess that makes me old-fashioned as well...

4. What languages have you read books in?
Romanian, English, a bit of French, a bit of German. Would like French, Italian, German, Spanish (meaning from cover to cover), but I guess I should actually learn those languages first... I love the way Arabian and Japanese sound, but I seriousely doubt I would ever get to actually read a book in any of those languages...

5. What famous books did you dislike?
Famous aka Blockbusters / Bestsellers / Marketed books: I don't read that. I just enjoy browsing through them. I only read a book if I find it interesting enough, which kinda' leaves out the "dislike" part. Ok, maybe I can say I wasn't impressed too much by The DaVinci Code (read it in about 2 days...).
Famous aka Time-proven books? As I said before, I only read a book if the first 10 pages or 10 minutes of lecture really gets me (I could be wrong). I don't give a damn if it's a part of a trend, if it's generally accepted as a "good book", or if it's centuries old. It's really difficult to get me impressed, yet both "Dune" and "The girl with Oranges" ("Appelsinkin" - Jostein Gaarder) had an equally interesting impact on me.

6. What country produced the best literature?
Oh, c'mon, you've got to be kidding me. How can one answer that?
Each country, no, no, no, each writer has his/her own style, you can't compare that!!!
If it's only for statistics, I guess French people own some spots, English as well, and Italians too (them being the first of most literary/cultural trends), yet I enjoy American writers just as much, Germans, Scandinavians; personally, I would go for the Orient: although I haven't actually read them, Omar Khayyam and Rabindranath Tagore seem to fascinate me.

7. Do you take notes when reading?
Usually no. I'd rather use my own words than produce an actual quotation.

8. How many books have you read until now?
Let me get my Babbage computer... I've got that info stored somewhere...

9. What books bored you to sleep?
I can't go to sleep in 10 minutes. (ref: question no. 5)

10. What do books mean to you?
Evading the reality.

11. What's the most expensive book you've ever bought?
Probably G. R. R. Martin's "A Song of Ice and Fire" series: one book (2 volumes) is about 25-30 EUR (today's currency exchange rate).

12. What's the best ending of a book?
Vague. Best ending I liked? Best ending of a book I read? Best ending I'd like to read?
Bad guys die, good guys win. And they keep the girls.
No, really, I can't define "best ending".

13. Most influential book you've ever read?
Ghaaa... You're killin' me with these questions... Most influential for me? For others?
"Dune" is my favourite. I can't say one book or another can influence me to... to what? To act differently? To be differently?
For cryin' out loud, look at the Bible (or correspondents in other religions or beliefs)!!! That's the most influential and probably the most vague writing of all times! And I still believe in GOD!
(meaning I don't listen to people praising the Bible, nor to those denigrating it - in my humble opinion, the Bible is a collection of teachings, most based on certain facts, which should be treated carefully - yet, I don't consider the Bible a "book" as stated in the initial disclaimer)

14. What writer influenced you the most?
Iiiiin what? Please go to question number 10 and read the answer again...
I DO differenciate between reality and... well... non-reality...

15. How fast can you read a book?
My threshold is 10 pages in 10 minutes (yes, I like the number 10, because it's made up by 3 and 7), of a regular book, with a regular font. If I can't read the first 10 pages in 10 minutes, the book's not appealing or too deep for me: in the first case I give up reading, the second case has 50% chances that I would go on reading. If I can read the first 10 pages in less than 10 minutes, the book goes straight to the "favourite" list.

16. Can literature change the world?
Name a book, and I'll tell you how it changed me.

Thanks for bearing with me and my intricate mind, I'm not tagging anyone, yet if you seemed interested by this post, feel free to tag yourself or to at least leave a comment...

Reciprocity of sexes

2009-02-18T19:56:00.005+02:00

When girls don't put out!!

Disclaimer: this text is not a personal creation, I took it from the Internet. You can get to the source (meaning where I took it from, I frankly don't know the original author) by clicking on the title of the post (outside the box, keep thinking outside the box). Enjoy!

This was written by a guy ... it's pretty damn smart.

Girls -- Please have a sense of humor!

I never quite figured out why the sexual urge of men and women differ so much. And I never have figured out the whole Venus and Mars thing. I have never figured out why men think with their head and women with their heart.

FOR EXAMPLE:
One evening last week, my girlfriend and I were getting into bed. Well, the passion starts to heat up, and she eventually says, 'I don't feel like it, I just want you to hold me.'
I said, 'WHAT??!! What was that?!'
So she says the words that every boyfriend on the planet dreads to hear...
'You're just not in touch with my emotional needs as a woman enough for me to satisfy your physical needs as a man.'
She responded to my puzzled look by saying, 'Can't you just love me for who I am and not what I do for you in the bedroom?'

Realizing that nothing was going to happen that night, I went to sleep. The very next day I opted to take the day off of work to spend time with her. We went out to a nice lunch and then went shopping at a big, big unnamed department store. I walked around with her while she tried on several different very expensive outfits. She couldn't decide which one to take, so I told her we'd just buy them all. She wanted new shoes to compliment her new clothes, so I said, 'Lets get a pair for each outfit.'

We went on to the jewelry department where she picked out a pair of diamond earrings. Let me tell you... she was so excited. She must have thought I was one wave short of a shipwreck. I started to think she was testing me because she asked for a tennis bracelet when she doesn't even know how to play tennis.

I think I threw her for a loop when I said, 'That's fine, honey.' She was almost nearing sexual satisfaction from all of the excitement. Smiling with excited anticipation, she finally said, 'I think this is all dear, let's go to the cashier.'
I could hardly contain myself when I blurted out, 'No honey, I don't feel like it.'
Her face just went completely blank as her jaw dropped with a baffled, 'WHAT?'
I then said, 'Honey! I just want you to HOLD this stuff for a while. You're just not in touch with my financial needs as a man enough for me to satisfy your shopping needs as a woman.'
And just when she had this look like she was going to kill me, I added, 'Why can't you just love me for who I am and not for the things I buy you?'

Apparently I'm not having sex tonight either... but at least that bitch knows I'm smarter than her.

Alright Ladies. Forward this if you agree. Hell even if you disagree, forward it anyway.

Men, forward this if you have BALLS !!!!

----------------
Listening to: Dj Alligator - "Stomp"; [2003 - The Sound of Scandinavia]
via FoxyTunes

V.R.E.A.U.

2009-02-14T09:25:00.011+02:00

Vreau să miros a tine.
Vreau să-ţi simt respiraţia pe pielea-mi udă.
Vreau să-ţi gust buzele. Să-mi masezi limba într-un duel pe care să-l câştigăm rând pe rând, şi mai apoi încă un rând...

Vreau să-ţi simt faţa în părul meu.
Să suflu pene de pe corpul tău pe-al meu şi să inaugurăm aerostrăzi invizibile.

Vreau să te simt în jurul meu.
Vreau să mă cuprinzi cu picioarele-ţi puternice, şi să te încolăceşti în juru-mi şi să mă strângi, şi să mă răsuceşti aşa cum se răsucesc ţigările de foi între coapsele umede ale virginelor cubaneze.

Vreau să-mi dezmierzi degetele înlăuntrul tău.
Vreau să-ţi văd zvâcnirile corpului şi să simt striaţii albe în vârful degetelor.

Vreau să-ţi simt sânii tresărind şi întărindu-se-ntre buze şi să mă-mpungi cu sfârcurile atât de tari că ar putea tăia si diamante.

Vreau să-ţi adulmec zmeura udă pe umărul meu, licoare ne-ncepută; să-mi săruţi pielea cu labiile, să-mi ungi întregul trup cu seva-ţi amăruie, să mă marchezi precum o haită de lupi flămânzi îşi marchează ţinutul de vânătoare.

Vreau să-ţi văd ARCUIREA spatelui completând şi amplificând curbele.
Vreau să mă colapsez în tine.
Vreau să mă strigi în gând şi să mă urli mut.

Vreau să-mi adormi pătrunsă-n braţe.
Să mă înec în apa ta.
Vreau... să miros a tine.

----------------
Listening to: Amedeo Minghi - "Cantare E D'amore (De Canzone In Canzone)"; [Cantare E D'amore '96]
via FoxyTunes
----------------
Listening to: Alice Cooper - "Poison"
via FoxyTunes
----------------
Listening to: Quick & Slow Band - "Nata Per Me"; [2000 - Let´s Dance Rumba]
via FoxyTunes

S M I L E

2009-01-31T23:04:00.005+02:00

A short film about smiling.
There are people who know I like to say "Smile" from time to time...
They don't know why, and I didn't know why... until now...

A short film about receiving.
Being able to receive means a lot, and takes a lot.
Being able to give takes just a few moments.

Being able to receive is a part of all of us.
Being able to give is part of all of us.

But most important, more than giving or receiving, is to be able to give back.
To give hope, and not to let anything take your hope away.
An optimistic view on life, some would say. Others would say it's quite realistic.
Maybe most would say it's just a fairy-tale.

I just believe that...
You have to give a lot, to a lot of people, before you are able to receive from only one person...
It's something you have to pay in advance...

But enough with the talking...
Just sit back, relax, and enjoy the Award Winning VALIDATION.

W I N N E R

Best Narrative Short,
Cleveland International Film Festival

Jury Award,
Gen Art Chicago Film Festival

Audience Award,
Hawaii International Film Festival

Best Short Comedy,
Breckenridge Festival of Film

Crystal Heart Award,
Best Short Film & Audience Award, Heartland Film Festival

Christopher & Dana Reeve Audience Award,
Williamstown Film Festival

Best Comedy,
Dam Short Film Festival

Best Short Film,
Sedona International Film Festival

----------------
Listening to: Amedeo Minghi - "I Ricordi Del Cuore"; [I Ricordi Del Cuore]
via FoxyTunes

Songs | Reco of the Week | Zucchero

2009-01-18T10:51:00.005+02:00

This has been a tough week.
Work gets bigger,
Life gets bigger,
I'm dying and being reborn every couple of minutes.

A phonecall, a well deserved rest and a beautiful song is all I need to relax.
A great voice, piano, choir, and... Italian passion.

In one word, Zucchero.

[...]
"Io non mi stanco no, no
E vengo a cercarti
In un sogno amaranto
Questo cuore
Sparpagliato
Per il mondo se ne va'
Questo cuore
Disperato
E' delicato
Dove sei
Arcobaleno
E cosa fai...
Miele selvaggio
Quando ti sogno
Che cosa fai...
Nel cuore mio
Tra il nulla e l'addio
Questo cuore
Sparpagliato
Per il mondo se ne va'
Questo cuore
Disperato
E' delicato
Cosi' mi manchi
Nell'universo
In mezzo al mondo
Cosi' ti cerco
E grido forte
Da in mezzo al mondo
Solo io
Posso trovarti
Solo io
E inginocchiarmi
Solo io
Per innalzarti
Mio sole mi senti
Solo io
Da quante lune
Solo io
Ti aggiusto il cuore
Solo io
Io sono un'ombra
E tu, e tu sei il sole"
[...]

----------------
Listening to: Zucchero - "06. E Delicato"; [2006 - Fly]
via FoxyTunes

Outside the box

2009-01-12T21:38:00.007+02:00

How many times have you heard someone tell you "You're not thinking outside the box"?

How many times have you wondered how would it be "outside the box"?

How many times has someone told you what's outside the box?

What IS outside the box?
Is there another box? How do you know you're outside the box? THE box?
How does one know one's outside the box? And which box is it?

Frankly, I don't know... But I'm sure there's not just one box... and this deviant has caught, in my opinion, one of the best representations of THE box.
I think there's not just one box. The next one may be colored in red, or blue, or mechanical pencil... One box after another, one life after another.
Reincarnation? Eternal life? Who knows...

Do the boxes ever end?

----------------
Listening to: Enigma - "Shadows in Silence"; [2006 - Albums (Vinyl)]
via FoxyTunes

Ninge cu secunde albe...

2009-01-08T20:55:00.003+02:00

Ninge, ninge, ninge.
Ninge ca-n basme.

La naiba, de ce nu eşti aici?
Să stăm în pat, să ne uităm pe geam cum ninge afară.
Să stăm în pat, să ne privim în ochi,
să stăm în pat, îmbrăţişaţi,
să… nu mai stăm… în pat…

S-a aşezat deja un strat destul de mare de zăpadă…
Şi când ne-am trezi aş face un vin fiert…
şi aş pune scorţişoară să miroasă în toată casa…
şi aş deschide puţin, numai puţin geamul…
să se simtă în toată casa miros de zăpadă, de brad şi de scorţişoară…
şi de matematică străină…

Ninge, ninge, ninge.
Ninge învârtoşat.
Ninge peste case,
ninge peste străzi,
ninge peste parcuri,
ninge peste...

Ninge peste case,
ninge peste păsări,
ninge peste oameni.

Ninge peste fluturi,
ninge peste tavane, pe sub tavane,
peste perdele străvezii,
pe sub ochi, ninge cristalin în ochi,
ninge peste dealuri,
peste văi,
vreau să ningă peste tine,

vreau să ningă peste dealurile tale şi peste văile tale şi să vin să dau zăpada laoparte cu degetele, să suflu uşor zăpada laoparte, să topesc zăpada laoparte, să te topesc, să nu mai rămână nimic decât apa primordială, să rămână numai apa vieţii, apa creaţiei, apa creaţiei şi distrugerii, apă de Shiva, şi să o sorb, să o sorb pe toată, să nu mai rămână niciun strop, niciun pic, să fii în mine, să ningă în mine, să se aştearnă zăpadă în mine, în dealurile mele, în munţii mei, în cubul meu, în lacul meu în care nu stă acum niciun dragon, să ningă dragoni de gheaţă în lacul meu, să devină dragoni de apă, să se topească în vulcan, să devină dragoni de foc, dragoni de onix şi sardonix, să le strălucească ochii când se uită la mine, să le strălucească ochii când se gândesc la mine, când îi chem telepatic, când DragonMaster-ul le porunceşte să se trezească şi să sufle cu foc peste zăpada care s-a aşezat peste lac, pe crestele vulcanului, peste dealuri şi văi, peste case şi păsări, peste oameni, peste părul tău, peste colierul tău de onix şi sardonix pe care vreau să-l văd strălucind sub tavanul inimii mele…

----------------
Listening to: Muggsy Spanier - "I'm Crazy Bout My Baby"; [2003 - The Golden Years Of Jazz Vol. 5 (Disc 1)]
via FoxyTunes

Looking for a J.O.B.?

2008-12-20T15:03:00.002+02:00

Now here's a nice movie, kind of describing the world crisis...
Enjoy!

The job
by trescourt

----------------
Listening to: Celtic - "Odyssey no. 05"; [1999 - Celtic Odyssey]
via FoxyTunes

"Don't kick him in the balls... he'll take it personal"

2008-12-15T20:45:00.006+02:00

So, next year we're gonna find out more on Wolverine's Origins.
Don't know about you guys, but since I've grown up with Batman, Transformers and X-Men, this will definitely be a "must see".

Until then, enjoy the trailer...

----------------
Listening to: Dire Straits - "Romeo and Juliet"; [1985 - Best Of]

Dragon Tales

2008-12-07T18:04:00.003+02:00

Dragonul Turcoaz: ma gandeam sa pun pe blog discutia
Dragonul Turcoaz: si sa scriu: Dragonul Turcuoaz
Dragonul Turcoaz: si Vulcanul rosu
Dragonul Turcoaz: e? [smugs]
Vulcanul Oranj: rosu? [slaps his forehead]
Dragonul Turcoaz: da, asa imi venise in minte
Dragonul Turcoaz: cam incandescent...
Vulcanul Oranj: de unde rosu? [frowns his eyebrow...]
Vulcanul Oranj: inca nu sunt incandescent..... [looks down]
Dragonul Turcoaz: i know
Vulcanul Oranj: incandescent probabil o sa fiu cand ne intalnim... probabil si de la frigul de afara.....
Vulcanul Oranj: :P [he actually produces a small tongue of orange lava]
Dragonul Turcoaz: daca ai fi... ai fi galben stralucitor [grins]
Dragonul Turcoaz: focul e asociat cu rosu, galben , portocaliu
Dragonul Turcoaz: cu cat mai intens, cu atat mai deschisa culoarea [folds her wings behind – professor-ish-ly]
Dragonul Turcoaz: de-asta am zis ca ai fi rosu [batters her eyelashes]
Vulcanul Oranj: portocaliu! [enlightened]
Dragonul Turcoaz: inca nu esti asa..............
Vulcanul Oranj: pick me! pick me!
Vulcanul Oranj: ORANJ [grins like an idiot]
Dragonul Turcoaz: vrei vulcanul portocaliu?
Dragonul Turcoaz: bine...
Vulcanul Oranj: ORANJ!!!!!
Vulcanul Oranj: vulcanul Oranj
Dragonul Turcoaz: :)
Vulcanul Oranj: cu J
Vulcanul Oranj: pretty pleeeeeease [big grin]
Dragonul Turcoaz: vulcanul ORANJ [rolls her eyes and...]
Dragonul Turcoaz: asa sa fie [...blows a puff of smoke]

[...]

Dragonul Turcoaz: ai simtit emotii contradictorii fata de aceeasi persoana? [out of the blue]
Dragonul Turcoaz: ai crezut vreodata ca nu poti iubi o persoana decat daca o si poti uri?
Vulcanul Oranj: de vreo cateva ori...
Vulcanul Oranj: pentru cine simti asa? [a bit confused]
Dragonul Turcoaz: nu mai simt asa pentru nimeni
Dragonul Turcoaz: asa credeam ca e dragostea

[...]

Dragonul Turcoaz: ptr atractie fizica tre' sa existe totusi o ... neintelegere?
Vulcanul Oranj: ????
Dragonul Turcoaz: si dragostea....
Dragonul Turcoaz: n-am mai fost de mult indragostita
Dragonul Turcoaz: ai iubit inainte sa te indragostesti?
Vulcanul Oranj: nu inteleg intrebarea!? [definitely confused]
Dragonul Turcoaz: dupa parerea ta
Dragonul Turcoaz: exista vreo diferenta intre a fi indragostit
Dragonul Turcoaz: si a iubi??
Dragonul Turcoaz: daca da, ai ajuns vreodata sa iubesti o pers
Dragonul Turcoaz: inainte sa te indragostesti de ea? [expects answer]

[...]

Vulcanul Oranj: mai...
Vulcanul Oranj: logic vorbind.......
Vulcanul Oranj: mi se pare ca a iubi inseamna a te indragosti si re-indragosti de aceeasi persoana over and over again
Vulcanul Oranj: asta ar insemna ca nu poti sa iubesti decat atunci cand te-ai indragostit......
Vulcanul Oranj: dar....... de unde stii exact care e momentul in care te-ai indragostit
Vulcanul Oranj: si de unde stii momentul in care te re-indragostesti?
Vulcanul Oranj: [adica... momentul in care iubesti]
Vulcanul Oranj: acum.....
Vulcanul Oranj: din punct de vedere sentimental
Vulcanul Oranj: cred ca poti iubi inainte sa te indragostesti....
Vulcanul Oranj: in sensul ca momentul de indragostire si cel de iubire sunt foarte apropiate ca timp (aproape simultane)
Vulcanul Oranj: sau pur si simplu........
Vulcanul Oranj: indragostirea vine imediat dupa iubire.....
Dragonul Turcoaz: really?
Dragonul Turcoaz: de ce ar veni indragostirea imediat dupa iubire?
Vulcanul Oranj: asta daca aplicam modelul rational... iubire fara indragostire nu se poate..
Vulcanul Oranj: dar.....
Vulcanul Oranj: ce inseamna sa te indragostesti?
Dragonul Turcoaz: fluturi in stomac
Dragonul Turcoaz: o anumita atractie fizica
Dragonul Turcoaz: dragostea inseamna scantei
Vulcanul Oranj: si a iubi?
Dragonul Turcoaz: iubire?
Dragonul Turcoaz: inseamna sa ai stratul ala.... deasupra caruia se pot intampla multe
Dragonul Turcoaz: dar. pentru ca e acolo, oamenii rezista impreuna
Dragonul Turcoaz: iubirea nu mai are scantei
Dragonul Turcoaz: poate nici atractie fizica, dar e ceva mult mai profund
Vulcanul Oranj: dar este mai de durata
Dragonul Turcoaz: da
Dragonul Turcoaz: dupa parerea mea
Dragonul Turcoaz: te poti indragosti fara sa ajungi la iubire
Vulcanul Oranj: pe cand dragostea... just happens
Vulcanul Oranj: next day might be over...
Dragonul Turcoaz: not quite. alea sunt crush
Dragonul Turcoaz: sau pura atractie fizica
Vulcanul Oranj: [exageram un pic]
Dragonul Turcoaz: dragostea e ca un suvoi de scantei
Dragonul Turcoaz: daca e suficient de puternica, poate aprinde un foc
Vulcanul Oranj: oricum, de durata mai putina decat iubirea
Dragonul Turcoaz: da
Dragonul Turcoaz: si poate forma un strat.... de iubire
Dragonul Turcoaz: daca o relatie porneste direct din iubire.....
Dragonul Turcoaz: cei 2 s-ar putea sa simt la un mom dat nevoia de fluturasi
Vulcanul Oranj: atunci pe ce se bazeaza de fapt?
Dragonul Turcoaz: ce? dragostea?
Dragonul Turcoaz: you see, you like, you want, you linger
Vulcanul Oranj: nu nu nu
Vulcanul Oranj: stai
Dragonul Turcoaz: stau
Vulcanul Oranj: ai zis
Vulcanul Oranj: ca dragostea poate duce la iubire
Vulcanul Oranj: dar daca o relatie porneste direct in "iubire"
Vulcanul Oranj: atunci pe ce se mai bazeaza ea?
Vulcanul Oranj: avand in vedere ca in primul caz se baza pe dragostea de inceput
Dragonul Turcoaz: iubirea poate veni din atasament profund. uniune a sufletelor
Dragonul Turcoaz: asa cum iubim unele persoane
Dragonul Turcoaz: dar ca sa IUBESTI o persoana (as in love), ii mai tebuie ceva....
Dragonul Turcoaz: pe-asta n-o pot defini
Dragonul Turcoaz: incerc sa ajung acolo, la esenta
Vulcanul Oranj: e, da...
Vulcanul Oranj: atunci, daca porneste din iubire,
Vulcanul Oranj: are nevoie de exact acei fluturasi in stomac
Dragonul Turcoaz: da, dar fluturasii sunt cauzati de alte lucruri
Dragonul Turcoaz: in loc sa fie cauzati de "first touch of hands"
Dragonul Turcoaz: sunt cauzati de prima atingere de inima
Dragonul Turcoaz: de o impartasire de idei nemaipomenita
Dragonul Turcoaz: mi se pare ca iubirea tine mult mai mult de partea noastra invizibila
Dragonul Turcoaz: pe cand dragostea depinde de fizic
Dragonul Turcoaz: acum vad amandoua au fluturasi, dar diferiti.
Dragonul Turcoaz: what do you think?
Vulcanul Oranj: pai tocmai
Vulcanul Oranj: indragostit mi se pare exact starea aia de care ziceai mai devreme
Vulcanul Oranj: ca ba ai fugi, ba nu
Vulcanul Oranj: ba stai si numeri orele pana cand il vezi pe cel drag
Vulcanul Oranj: sau bitii pe internet.............
Dragonul Turcoaz: da.....
Vulcanul Oranj: pe cand iubirea e acea stare de bine
Vulcanul Oranj: care pur si simplu e acolo
Vulcanul Oranj: fara muscaturi de buze...
Vulcanul Oranj: suna? nu suna?
Vulcanul Oranj: sa il sun eu?
Vulcanul Oranj: pare legata de fizic
Vulcanul Oranj: as zice mai degraba de material
Vulcanul Oranj: nu doar de atractie fizica
Vulcanul Oranj: ci de interactiune fizica
Vulcanul Oranj: touch, smell, see, hear, taste
Vulcanul Oranj: iubirea e suma tuturor
Vulcanul Oranj: dragostea se poate manifesta in doar unul din simturi
Dragonul Turcoaz: da....
Vulcanul Oranj: sau in cateva
Vulcanul Oranj: cand se manifesta in toate, si in plus in mental
Vulcanul Oranj: atunci cred ca e iubire
Dragonul Turcoaz: hmmm. i smell you’re right
Vulcanul Oranj: dunno... nu mi-am pus niciodata intrebarea asta :-??
Vulcanul Oranj: ba chiar si dragostea se poate manifesta in mental
Vulcanul Oranj: doar in mental...
Vulcanul Oranj: fara celelalte simturi...
Vulcanul Oranj: si probabil daca apare „hate”-ul in vreunul din simturi...
Vulcanul Oranj: atunci ai putea sa fii indragostit si sa urasti in acelasi timp?
Vulcanul Oranj: dar nu ai putea sa iubesti si sa urasti in acelasi timp?
Vulcanul Oranj: hmm... explicatia asta nu pare plauzibila [reorders his thoughts quickly]
Vulcanul Oranj: adica eu as pleca de la bun/rau
Vulcanul Oranj: accepti ca exista bun, atunci implicit accepti ca exista si negatul bunului
Vulcanul Oranj: accepti ca exista iubire, atunci sigur exista si ura
Vulcanul Oranj: da
Vulcanul Oranj: i've got it! [visibly relieved]
Vulcanul Oranj: in fiecare din cele 6 simturi
Vulcanul Oranj: [am bagat mentalul (aka ESP) in simturi]
Vulcanul Oranj: exista si dragoste si ura
Vulcanul Oranj: in diverse proportii...
Vulcanul Oranj: care poate ca ar putea sa varieze in timp....
Vulcanul Oranj: si in functie de suma tuturor.....
Vulcanul Oranj: odata sa iubesti, odata sa urasti... apoi iar sa iubesti.... [damn he’s good...]
Vulcanul Oranj: si atunci asta ar insemna sa iubesti si sa urasti in acelasi timp
Vulcanul Oranj: adica mi s-a intamplat de cateva ori.....
Vulcanul Oranj: sa vreau sa fiu cu cineva... langa cineva - dragoste
Vulcanul Oranj: dar sa o urasc pentru ca nu vorbea cu mine....
Vulcanul Oranj: prezenta fizica - touch
Vulcanul Oranj: + (plus)
Vulcanul Oranj: simt auditiv: - (minus)
Vulcanul Oranj: nu stiu... tie cum ti se pare?
Dragonul Turcoaz: mi se pare logic ceea ce zici
Dragonul Turcoaz: si are logica si la nivel emotional
Dragonul Turcoaz: si cunosc senzatia..
Vulcanul Oranj: ok... urmatoarea intrebare existentiala, va rog?
Dragonul Turcoaz: ce te faci daca dai nas in nas cu un dragon?
Vulcanul Oranj: =))
Dragonul Turcoaz: pe fundul lacului meu sta un dragon.
Vulcanul Oranj: hei..... poate pui asta pe blog.... eu nu am unul.........

[...]

Dragonul Turcoaz: mai... am eu o problema?
Vulcanul Oranj: ?
Dragonul Turcoaz: de ce nu m-am gandit la un delfin?
Dragonul Turcoaz: sau un pinguin?
Vulcanul Oranj: lasa ca e bine cu dragonul......

[...]

Vulcanul Oranj: in plus... un dragon pe fundul unui lac....
Dragonul Turcoaz: si imi plac dragonii
Dragonul Turcoaz: a ce-ti suna?
Vulcanul Oranj: 's not that big of a threat, is it?
Dragonul Turcoaz: :))
Vulcanul Oranj: i love dragons
Vulcanul Oranj: i used to dream i was a dragon

[...]

Dragonul Turcoaz: uuuuuu
Dragonul Turcoaz: :) wow
Dragonul Turcoaz: dragons can fly.......
Vulcanul Oranj: nu as in vise noaptea
Vulcanul Oranj: dar visul de a zbura
Vulcanul Oranj: a oscilat de la liliac
Vulcanul Oranj: la soim
Vulcanul Oranj: si a culminat cu dragon
Vulcanul Oranj: and i love dragons

[...]

Dragonul Turcoaz: :)
Dragonul Turcoaz: good...

----------------
Listening to: Luciano Pavarotti - "Caruso"; [2007 - Pavarotti Forever]
via FoxyTunes

Season of Wishes

2008-12-05T12:44:00.005+02:00

I wish.
During December, I always wish.
Peace in the world and love for all. Riiiite... And pigs fly...
No, I'm not that idealistic. I just wish.

I wish.
I wish you were next to me right this very moment.
I wish I could hold you in my arms so tight our bodies would become one.
I wish you would put your lips around my neck and have your teeth leave deeper marks, marks that wouldn't be erased with anything...
I wish I could smell your body fragrance, again and again. But I just wish.

I wish.
I wish I were a better liar.
I wish you were a bit more explicit in your comments and posts.
I wish I were on the verge of destruction, but I'm just unbreakable.
I wish you would visit my home and make yourself at home. Yes, I do wish...

I wish...
I wish you would visit me.
I wish you would come stay with me for a while...
I wish you would spend the night with me. Next to me. Over me. Under me.
And maybe, we would wish we could be able to watch the whole movie...

And I wish.
December is the month of wishes... My December, at least...
But most of all, December is the month when all my wishes come true.
Mainly because of the Magick of Santa Claus. And if Santa doesn't exist... that means WE do that magic...
I just wish... they would come true...

Just how magic are you?

The Big Five test... Ain't that marvelous?

2008-08-20T21:11:00.002+03:00

The Big Five is currently the most accepted personality model in the scientific community. The Big Five emerged from the work of multiple independent scientists/researchers starting in the 1950s who using different techniques obtained similar results. Those results were that there are five distinct personality traits/dimensions. Here are your results on each dimension:

Big Five Test Results

Extroversion (44%) moderately low which suggests you are reclusive, quiet, unassertive, and private.
Accommodation (74%) high which suggests you are overly kind natured, trusting, and helpful at the expense too often of your own individual development (martyr complex).
Orderliness (62%) moderately high which suggests you are, at times, overly organized, neat, structured and restrained at the expense too often of flexibility, variety, spontaneity, and fun.
Emotional Stability (72%) high which suggests you are very relaxed, calm, secure, and optimistic.
Inquisitiveness (56%) moderately high which suggests you are intellectual, curious, imaginative but possibly not very practical.

Take Free Big Five Personality Test
personality tests by similarminds.com

----------------
Listening to: Aphrodite's Child - "Spring, summer, winter and fall"; [1996 - The Complete Collection (CD2)]
via FoxyTunes

Some more interesting tests

2008-08-20T21:05:00.000+03:00

Global Personality Test Results

Stability (80%) high which suggests you are very relaxed, calm, secure, and optimistic..
Orderliness (53%) medium which suggests you are moderately organized, hard working, and reliable while still remaining flexible, efficient, and fun.
Extraversion (36%) moderately low which suggests you are reclusive, quiet, unassertive, and secretive.

Take Free Global Personality Test
personality tests by similarminds.com

----------------
Listening to: Scooter - "Behind the Cow"; [2007 - The Ultimate Aural Orgasm ]
via FoxyTunes

Freud. Is he any good?

2008-08-20T19:33:00.000+03:00

Freudian Inventory Results

Oral (50%) you appear to have a good balance of independence and interdependence knowing when to accept help and when to do things on your own.
Anal (50%) you appear to have a good balance of self control and spontaneity, order and chaos, variety and selectivity.
Phallic (43%) you appear to have a good balance of sexual awareness and sexual composure.
Latency (26%) you appear to be overly practical; don't undervalue abstract learning, abstract learning increases your ability to make good decisions (and predictions) in the real world so it would be 'impractical' to shun it.
Genital (56%) you appear to be somewhere between a progressive/openminded and regressive/closeminded outlook on life.

Take Free Freudian Inventory Test
personality tests by similarminds.com

----------------
Listening to: Scorpions - "You And I"
via FoxyTunes

Authors | Reco of the Week | Poetry

2008-02-02T20:50:00.002+02:00

Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenta. - Elie Weisel

Well, this week's recommendation in terms of poetry is some guy I have never heard of, until tonight...
You should know I'm not a big fan of poetry, nonetheless of love poems, yet this guy uses simple words, simple ideas to promote very powerful feelings.

I guess I should read more poems, and not stick to the classics (probably this is the reason I'm not really into poetry).

Again, the link references texts written in Romanian:

Romeo Morari

La Multi Ani, Mamico!

2008-02-02T20:47:00.001+02:00

Yesterday was my mother's birthday! Happy Birthday, MOM!!!

[the title is taken as a quotation from an obsolete (?) picture of me when I was in kindergarten (circa 1989), which, from some strange reason, I still keep on my desk... really now, don't I have any recent pictures?]

Sites | Reco of the Week

2008-01-31T22:36:00.001+02:00

Well, just for the record, I'm going to start and send out some recommendations about books, movies, music and sites that I encounter.

You know, sometimes roses can smell like bullshit, but you won't know that until you've stopped to smell them. And until you've spread your wings for the very first time, you'll never know how far you can walk...

This week's recommendation for sites (RO) is something I would call:

53 minutes of your morning

Enjoy!

I'm BACK!!!

2008-01-26T18:22:00.000+02:00

And what better time of the day than One Perfect SunRise?
(scroll down to see the home-made pics)

Puzzle you...

2006-09-29T10:24:00.000+03:00

And we have a new one :D

Brain-Teaser

Puzzle me...

2006-08-11T22:52:00.000+03:00

Today I just stumbled upon some interesting sites, with puzzles for those who have the time to puzzle around...

Here's an easy one ;)
1

And here's a real nutcracker:
NotPron

Scrisoare catre femei

2006-06-27T23:26:00.000+03:00

Letter to women... [RO as well]
Bancuri X (numai peste 18 ani): Scrisoare catre femei

Perle de la examenul de capacitate

2006-06-27T23:03:00.000+03:00

Some more cute answers for the national tests in Romania...
Bancuri X (numai peste 18 ani): Perle de la examenul de capacitate